Jumătate dintre români se înșală în identificarea știrilor false

Rezultatele unui studiu recent arată că numai o jumătate dintre românii chestionați se declară încrezători în abilitatea lor de a distinge între informații autentice și cele false în contextul știrilor legate de securitate sau conflicte. Pe de altă parte, majoritatea respondenților se arată rezervată atunci când evaluează capacitatea celorlalți de a identifica știrile false pe această temă. Aceste date provin din ultimul Barometru Informat.ro – INSCOP.

Rezultatele sondajului arată că 22,3% dintre români au o încredere foarte mare în capacitatea lor de a distinge între informații adevărate și false în contextul știrilor legate de securitate sau război. Pe de altă parte, 32,2% se consideră relativ siguri în această privință, în timp ce 24,2% se declară relativ nesiguri, iar 15,6% se simt complet nesiguri. Sondajul relevă, de asemenea, că 5,7% dintre respondenți nu au oferit un răspuns.

O încredere sporită în capacitatea de a recunoaște știrile false caracterizează anumite grupuri demografice, printre care se numără votanții PNL și USR, bărbații, persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 44 de ani, cei cu pregătire academică superioară, locuitorii din București și angajații din sectorul privat.

Citește șiDemocrații care candidează în alegerile din SUA sunt vizați de o campanie de dezinformare a Rusiei, arată un raport al serviciilor

Persoanele cu educație primară, femeile, votanții AUR și cei cu vârsta peste 45 de ani sunt categoriile cu cea mai scăzută încredere în capacitatea lor de a identifica informațiile autentice față de cele false.

Abilitățile de discernământ ale oamenilor în ceea ce privește știrile despre securitate sau război sunt în mare parte incerte, potrivit rezultatelor unui sondaj. Doar 8,3% dintre cei care au participat la sondaj sunt extrem de încrezători că oamenii pot face distincția între informații reale și false. Pe de altă parte, 15,7% sunt oarecum încrezători, în timp ce 41,8% sunt oarecum nesiguri și 24,9% sunt deloc siguri. În plus, 9,2% nu au avut o părere sau nu au răspuns la întrebare.

Rezultatele unui sondaj recent arată că anumite categorii de populație se simt mai încrezătoare în capacitatea lor de a distinge între informațiile adevărate și cele false, în special atunci când vine vorba despre subiecte precum securitatea sau războiul.
În detaliu, se remarcă faptul că votanții PSD, bărbații, persoanele cu educație primară, precum și locuitorii din mediul rural posedă această încredere într-o proporție superioară mediei.

PNL și USR alegătorii, persoanele tânără sub 30 de ani și cele cu vârsta cuprinsă între 45 și 59 de ani, indivizii cu pregătire academică superioară, locuitorii din București și din mediul urban mare, precum și salariații din sectorul public sunt mai sceptici în legătură cu abilitatea publicului de a recunoaște informații false în proporție mai mare decât ceilalți.

Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, a afirmat că românii au o încredere exagerată în capacitatea lor de a depista informațiile false, mult mai mare decât încrederea în capacitatea celorlalți.
Acest fenomen reprezintă o puternică iluzie de control informațional. Potrivit acestuia, diferența dintre evaluarea propriei capacități și evaluarea capacității populației în general arată că problema dezinformării este văzută ca fiind a celorlalți, și nu una cu care se confruntă personal.

„Românii au mult mai multă încredere în propria capacitate de a detecta informațiile false decât în capacitatea celorlalți, semn al unei puternice iluzii de control informațional. Diferența dintre autoevaluare și evaluarea populației sugerează că problema dezinformării este percepută ca fiind „a celorlalți”, nu una personală”

Se remarcă o tendință potrivit căreia oamenii tind să se considere mai puțin susceptibili la manipulare decât media populației, ceea ce îi face să fie mai puțin atenți la vulnerabilitățile lor personale. În mod ironic, în ciuda faptului că majoritatea oamenilor afirmă că pot face distincția între adevăr și fals, aceștia consideră, în același timp, că în ansamblu, societatea este destul de ușor de înșelat.

„Fiecare individ se vede mai rezistent la manipulare decât media societății, ceea ce poate reduce vigilența față de propriile vulnerabilități. Paradoxal, deși majoritatea cred că ei disting adevărul de fals, aceeași majoritate consideră că societatea, în ansamblu, e ușor de indus în eroare”

În perioada 2-8 iunie 2026, 1100 de persoane au participat la un sondaj prin intermediul chestionarelor, folosind metoda interviurilor telefonice denumită CATI. Aceste interviuri au fost realizate pentru a colecta date reprezentative pentru categoriile socio-demografice cheie, precum sexul, vârsta și ocupația, pentru populația din România cu vârsta de 18 ani și peste care nu trăiește în instituții. Cu un grad de încredere de 95%, s-a admis o eroare maximă de ± 3% pentru datele colectate.