Kelemen Hunor, lider al UDMR, a afirmat că este inacceptabil ca un partid să impună altuia schimbarea premierului.
Dacă acceptă, e sfârșitul acelui partid
, a declarat el,
fiind citat luni de jurnalista Ema Stoica de la Digi24, într-un interviu.
Această afirmație a fost făcută ca reacție la posibile presiuni între partidele din Coaliție.
Citește șiFritz răspunde Grindeanu: am venit în România cu autocar, nu cu Nordis
România este pe punctul de a aluneca într-o nouă perioadă de instabilitate politică, care se va concretiza, probabil, într-un guvern cu o majoritate restrânsă.
În acest context, îl avem alături pe Kelemen Hunor, președintele UDMR.
Președintele României a avertizat deja că țara noastră se află la un moment de cumpănă din punct de vedere politic.
Care sunt perspectivele dumneavoastră în legătură cu evoluțiile politice viitoare?
Kelemen Hunor a afirmat că retragerea unui membru al coaliției duce la o schimbare a premierului, lucru pe care el îl consideră inacceptabil.
Dacă un partid acceptă această condiție, înseamnă sfârșitul acelui partid.
În situația în care votul de la sfârșitul zilei confirmă anunțul și premierul refuză să demisioneze, iar miniștrii se retrag, coaliția de guvernare formată anul trecut, în mai, la începutul lunii iunie își va înceta funcționarea.
O criză guvernamentală va apărea ca urmare a lipsei unui sprijin parlamentar solid și a unei majorități parlamentare.
Există multiple soluții pentru ieșirea dintr-o astfel de criză, însă nu vreau să mă gândesc la niciuna dintre variante ca variante fezabile, până când nu avem o discuție.
Kelemen Hunor a subliniat că există multiple scenarii posibile, printre care și una în care totul începe de la zero, fără nicio coaliție existentă. Acesta este un posibil punct de plecare pentru cei care doresc să formeze o majoritate. O altă posibilitate vizează formarea unei majorități parlamentare de susținere, fără implicarea altor parteneri în Guvern. De asemenea, se poate lua în considerare și ipoteza în care Opoziția ajunge la guvernare. Numeroase scenarii sunt posibile până la un eventual conflict între Guvern și Constituție, care ar putea ajunge la Curtea Constituțională a României (CCR), deoarece există anumite situații nereglementate în Constituție. Un exemplu în acest sens este ceea ce se întâmplă după 45 de zile, dacă nu se obține votul de investitură, deoarece nu există decât posibilitatea ca guvernul să pice prin moțiuni de cenzură sau prin demisie. Deci, toate aceste variante trebuie luate în considerare și discutate.
În acest moment, cea mai mare îngrijorare este legată de modul în care creditorii României vor percepe țara noastră joi sau după ziua de joi. O nouă creștere a dobânzii peste 7% pentru împrumuturile care finanțează deficitul va crea dificultăți atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu. Prin urmare, este esențial să fie luate în considerare toate implicațiile. În acest context, soluția ideală ar fi găsirea unei căi de a forma un guvern prin intermediul Parlamentului, inclusiv posibilitatea unui guvern minoritar, însă rămâne întrebarea în legătură cu partenerii potențiali.
Kelemen Hunor a făcut afirmații exclusive, evidențiind poziția UDMR față de cererea PSD de schimbare a premierului.
În prezent, se înregistrează date clare privind relația dintre PSD și Ilie Bolojan, care refuză să demisioneze din funcția de premier.
– E inacceptabil ca un partid să-i ceară altuia să-și înlocuiască premierul.
Această declarație a președintelui UDMR subliniază poziția fermă a partidului său.
UDMR va continua să participe la guvernare alături de Ilie Bolojan, potrivit declarațiilor lui Kelemen Hunor.
Președintele României nu a exclus posibilitatea ca Ilie Bolojan să rămână în funcție, menținându-se astfel mediatorul în ecuația guvernării.
Kelemen Hunor a subliniat că retragerea sa din guvern nu este o opțiune, deoarece coaliția a fost asumată pentru a rezolva problemele țării, nu pentru a servi interesele unui anumit partid, cum ar fi PSD, PNL sau USR.
În iunie anul trecut, contextul era cunoscut și s-a luat decizia de a forma această coaliție pentru a contribui la soluționarea problemelor, nu pentru a avantaja un anumit partid.
Deci, nu avem niciun motiv să ne retragem din guvern.
Liderul a amintit un episod similar din trecut, când PD solicitase demisia lui Ciorbea din funcția de premier, însă Ciorbea refuzase, ceea ce a dus la retragerea PD și la numirea lui Radu Vasile în funcția de premier, marcând, în opinia sa, sfârșitul PNȚCD.
În opinia sa, este inacceptabil ca un partid să impună unui alt partid cu care colaborează să-și schimbe premierul, indiferent dacă este vorba despre Bolojan sau Grindeanu.
Nu este deloc acceptabil ca un partid politic să impună altuia schimbarea liderului guvernamental, deoarece acest act marchează, practic, sfârșitul existenței celui care acceptă. Kelemen Hunor subliniază că această situație este una extrem de complicată.
Deci nu prea se acceptă așa ceva, fiindcă dacă un partid acceptă așa ceva este sfârșitul acelui partid, indiferent de cine vorbim.
Un scenariu similar ar putea implica, spre exemplu, persoane precum Fritz sau Bolojan care ar încerca să impună un anumit lider pentru PSD sau invers.
În acest context, lucrurile au ajuns într-o situație extrem de complicată.
Complicații decurg din această situație, iar astăzi se va ridica întrebarea: cine este responsabil pentru declanșarea acestei crize?
Nu doresc să ofer un răspuns în legătură cu această situație, deoarece nu posed informații suficiente. Perioada cuprinsă între iunie și februarie a fost marcată de multiple încercări ale tuturor părților implicate de a identifica o soluție. Prin urmare, nu doresc să iau o poziție în această dezbatere, deoarece acest lucru ar implica o implicare subiectivă. În schimb, aș fi dorit ca criza guvernamentală să poată fi evitată.
Se remarcă Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan drept persoane a căror decizii din perioada de guvernare au fost discutabile.
În lunile de guvernare, au fost comise anumite greșeli care pot fi atribuite lui Sorin Grindeanu și lui Ilie Bolojan.
Acestea au fost greșeli pe care Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan le-au făcut în perioada de guvernare.
Fiecare individ are capacitatea de a comite greșeli, fiind o caracteristică comună tuturor, indiferent de domeniul în care activează. În arena politică, dar și în afara ei, oamenii sunt susceptibili la comiterea de erori. Nu există persoană care să nu fi făcut măcar o greșeală de-a lungul activității sale politice.
Oare era posibilă evitarea acestei situații?
Această întrebare rămâne fără răspuns în urma declarațiilor recente.
Într-o anumită măsură, aș fi de acord, însă consider că limita a fost deja atinsă.
Faptul că ne putem reîntoarce la discuții cu încredere, în acest moment, pare puțin probabil după evenimentele din săptămâna precedentă.
Desigur, într-o țară cu posibilități atât de vaste, nimic nu poate fi exclus cu siguranță.
Ce se poate, în teorie, se poate și în practică
, spunea un fost premier, reflectând asupra acestei idei.
În cele din urmă, totul depinde de context și de evoluția situației actuale.
În acest context, se ridică o întrebare: ce încredere pot avea partidele, inclusiv cel pe care îl conduceți, în reluarea negocierilor cu un partid care atunci când este convenabil pentru el decide să abandoneze discuțiile de la masa negocierilor?
Acest partid PSD este cel care, dincolo de toate evenimentele anterioare, încalcă în acest moment protocolul de guvernare și rupe acordul de guvernare stabilit.
Încrederea este un subiect delicat și, în lumea politicii, este obișnuit ca evenimentele din trecut să fie lăsate în umbră pentru a face loc unui nou început.
Politica impune, de multe ori, să se privim spre viitor, lăsând în urmă ceea ce a fost.
Tocmai din acest motiv, atunci când se ajunge la un punct în care totul este reconsiderat de la zero și se deschide un nou capitol, este momentul să se încerce să se uite trecutul.
Deci, dacă vom ajunge în situația în care spunem „Tabula Rasa” și ne așezăm la masă, atunci da, trebuie să încerci să pun paranteză ziua de ieri.
O revenire la negocieri ar putea avea loc după ce PSD și-a retras miniștrii săi,
atunci când Ilie Bolojan nu va decide să-și depună demisia.
În cazul în care Bolojan și-ar depune demisia, atunci ar fi cazul să se ia în considerare această posibilitate.
Odată ce guvernul actual și-ar pierde sprijinul parlamentar, ar fi nevoie ca președintele să consulte liderii tuturor partidelor pentru a găsi o soluție, inclusiv celelalte formațiuni politice trebuind să fie luate în considerare.
Atunci când se dorește o abordare de la zero, toate partidele devin relevante în căutarea unei majorități.
În mod evident, eu mi-aș dori ca o majoritate să se formeze în jurul celor care au fost la guvernare în perioada recentă, deoarece aceasta ar fi cea mai ideală variantă în acest context.
Discuțiile pot ajunge într-un punct în care nu mai pot fi purtate, însă aceasta se poate întâmpla în anumite situații specifice, de exemplu, în cazul în care PSD ar înregistra o moțiune de cenzură? Există o linie care, odată depășită, face ca negocierile să devină imposibile?
Discuțiile se pot încheia temporar, dar pot fi și reînnoite ulterior. Nu îmi asum rolul de a face previziuni cu privire la moțiunea de cenzură, deoarece această situație devine și mai complexă prin necesitatea implicării AUR. 2024 a adus anumite configurații politice care implică această formațiune. În Parlamentul României, există anumite partide care trebuie luate în considerare pentru orice inițiativă de acest gen.
Nu se poate o moțiune de cenzură fără AUR indiferent cine inițiază și în ce moment inițiază moțiunea de cenzură.
În același timp, pregătirea pentru reluarea discuțiilor este o necesitate permanentă. Această realitate este o consecință directă a configurației politice actuale și nu există o alternativă la această abordare.
Se face referire la o posibilă respingere a colaborării dintre formațiunile politice pro-europene în ceea ce privește guvernarea comună, după cum a menționat președintele.
-Există acea condamnare de care vorbea președintele pentru partidele pro-europene să guverneze împreună?
Se pare că orice sentință de condamnare are un termen de încheiere.
În cursul acestei săptămâni, respectiva perioadă de condamnare urmează să se încheie.
În prezent, un guvern cu sprijin parlamentar limitat, dar cu competențe complete ridică anumite întrebări cu privire la implicațiile pentru România.
Ce înseamnă pentru țară un guvern care, deși are puteri depline, se confruntă cu o majoritate parlamentară restrânsă?
În acest context, se pune problema eficienței și stabilității unui astfel de guvern.
Siguranța și stabilitatea sunt puternic compromise atunci când deciziile sunt supuse aprobării Parlamentului în orice moment.
În acest cadru, Parlamentului are puterea de a modifica orice decizie, lege sau ordonanță de urgență.
În plus, Guvernul este expus la influența celor care îl susțin, dar care nu sunt membri ai Guvernului și au interese politice și legitime divergente.
Trebuie remarcat că există o distincție clară între interesele legitime și cele nelegitime.
O soluție pentru PNRR trebuie găsită
și, în acest scop, este esențial să se finalizeze PNRR-ul până în august.
Aceasta este considerată o prioritate de maximă importanță, iar găsirea unei soluții alternative ar putea fi o abordare viabilă până la închiderea PNRR-ului.
În acest context, se subliniază importanța stringentă a acestui obiectiv pentru a evita posibilele repercusiuni negative.
Strict formalități, nimic mai mult, deoarece altfel pur și simplu nu funcționează. În acest context, doar aparențele sunt luate în considerare, fiindcă conținutul în sine nu va mulțumi pe mulți.
În urma acestei crize guvernamentale, Kelemen Hunor a exprimat opinii ferme cu privire la responsabilitățile părților implicate.
Potrivit acestuia, este inacceptabil ca un partid politic să solicite altuia schimbarea premierului.
În cazul în care această solicitare este acceptată, Kelemen Hunor consideră că acest lucru ar marca sfârșitul acelui partid.
Dacă acceptă, e sfârșitul acelui partid
Această declarație a fost făcută în contextul discuțiilor despre criza guvernamentală și posibilitățile de rezolvare a acesteia.
România și cetățenii săi vor fi cei mai afectați de consecințele actualului context politic.
Fiecare persoană implicată în guvernare și cea care în prezent asigură majoritatea va trebui să răspundă în vreun fel pentru acțiunile sale.
Impactul acestor repercusiuni va fi resimțit în diferite moduri, însă un lucru este cert: consecințele finale vor fi suportate de către România și de toți cetățenii ei.
Privind din perspectiva economică, cum apreciază Kelemen Hunor viitorul apropiat al României?
În scenariul în care creșterea economică lipsește, elaborarea unei prognoze optimiste devine extrem de dificilă. Contextul internațional fiind extrem de nefavorabil, se pare că nu vom înregistra o creștere economică, ci mai degrabă o stabilizare a situației. Aceasta constituie o conjunctură nefastă pentru întreaga lume și, în mod special, pentru România. Din punct de vedere economic, ne confruntăm cu o provocare imensă pentru a evita un deficit la sfârșitul anului. În cazul în care am reuși să menținem o poziție neutră, cu o creștere minimă, aș considera că am gestionat situația relativ bine, având în vedere contextul regional dificil. Nu avem capacitatea de a influența contextul regional, ci doar de a reflecta asupra modului în care ar trebui să se încheie anumite situații, precum și asupra motivelor care au dus la declanșarea unor crize; însă, nu putem schimba acest context. Mai mult, se prevede că acest context va fi și mai mult agravat de criză politică.
Se exercită presiuni asupra partidelor pentru a-și schimba pozițiile, însă Kelemen Hunor consideră că e inacceptabil ca un partid să-i ceară altuia să-și înlocuiască premierul, avertizând că acceptarea unei astfel de cereri ar marca sfârșitul acelui partid.
În legătură cu criticile aduse de social-democrați pe tema economică, se pune întrebarea dacă guvernarea resimte aceeași presiune și din partea opusă, având în vedere măsurile luate de Ilie Bolojan, pe care social-democrații le consideră inutile sau chiar destructive pentru economie.
Nu există efecte pozitive
sau, dimpotrivă, s-a ajuns la sărăcirea țării, după cum afirmă social-democrații.
Percepția scăderii puterii de cumpărare este omniprezentă, indiferent de regiunea țării în care te afli.
Inflația a înregistrat o creștere evidentă și continuă să crească din cauza conflictului din Orientul Mijlociu, care are un impact direct asupra prețurilor la benzină, motorină, energie și alte bunuri.
În acest context, lipsa unei creșteri economice și riscul pierderii locurilor de muncă contribuie la sentimentul că țara nu se dezvoltă așa cum ar trebui.
În căutarea unor soluții, trebuie să recunoaștem că nu există soluții miraculoase la îndemâna liderilor precum Bolojan, Grindeanu, Kelemen sau Fritz care să poată schimba radical situația din România.
Anumite decizii ale lui Ilie Bolojan au fost supuse unor critici aspre. Oare aceste măsuri ar fi putut fi mai puțin numeroase, ar fi trebuit să fie mai extinse sau poate nici măcar să nu fi fost luate deloc?
În ceea ce privește TVA-ul, deciziile luate au fost altele decât cele pe care le-aș fi luat eu, lucru pe care l-am menționat de mai multe ori anterior. O abordare alternativă ar fi fost să se reechilibreze situația, începând cu ajustarea cheltuielilor, și ulterior, dacă era cazul, să se ia în considerare modificarea taxelor. Luarea unor astfel de decizii însă nu a fost în competența mea, însă probabil că TVA-ul ar fi fost reevaluat de cel puțin 10 ori înainte de a lua o decizie, având în vedere impactul potențial asupra inflației și puterii de cumpărare.
Eu înțeleg raționamentul că avea nevoie guvernul de venituri bugetare, mai multe venituri bugetare
, însă consider că pe termen mediu și lung, această măsură ar putea conduce la anumite probleme. În prezent, aceste probleme sunt exacerbate de conjunctura politică din Orientul Mijlociu și nu numai.
În cadrul discuțiilor despre coaliție, se ridică întrebarea: a fi sau a nu fi PSD un partener marginalizat în cadrul acestui parteneriat politic?
Luând în considerare prezența frecventă a lui Kelemen Hunor la ședințele de coaliție, se poate spune că PSD a fost considerat un element disfuncțional în cadrul acestei asocieri politice?
În cadrul negocierilor, s-a creat o impresie generală eronată cu privire la acceptarea propunerilor fiecărui partid. Compromisurile au fost o necesitate pentru toate părțile implicate, deoarece într-o coaliție formată din multiple entități politice cu doctrine și abordări divergente în chestiuni economice, fiscale și bugetare, găsirea unui teren comun este esențială. Procesul de negociere a necesitat reculuri și reajustări din partea fiecărui partid. Într-un astfel de context, cooperarea și adaptarea sunt vitale pentru succesul coaliției.
Oare a devenit Ilie Bolojan mai receptiv în perioada de până acum de când coaliția a luat naștere?
În perioada iunie-iulie, s-au înregistrat anumite situații critice, februarie fiind luna în care am reușit să corectăm parțial dezechilibrele semnalate de populație.
Schimbările legislative privind taxele locale au fost o parte din eforturile noastre de a aborda problemele ridicate de cetățeni.
Astfel, am intervenit pentru a ajusta cadrul normativ și a atenua tensiunile semnalate de oameni.
O poziție fermă a fost exprimată de Kelemen Hunor în legătură cu această propunere de listare la bursă a unor companii de stat, criticată de social-democrați.
Întrebarea privind măsura propusă de Executiv a fost adresată lui Kelemen Hunor.
Măsura respectivă stârnește controverse în rândul social-democraților.
– E inacceptabil ca un partid să-i ceară altuia să-și înlocuiască premierul. Dacă acceptă, e sfârșitul acelui partid
a declarat Kelemen Hunor.
Guvernarea are un plan clar, fără a fi nevoie de o enumerare detaliată.
Deci, nu este vorba despre ceva nou. Toți ne-am angajat în acest proces.
Listarea la bursă este o abordare bună și acceptabilă.
Să considerăm acele companii care sunt deja listate și se dezvoltă bine, dar acest lucru presupune că trebuie să fie o companie profitabilă.
Problema esențială este ce se întâmplă dacă o închizi, dacă aceasta dispare sau dacă este vândută în întregime, deoarece vânzarea sa completă și nu doar listarea și oferirea unor acțiuni minoritare înseamnă că ai obținut venituri, dar pe termen lung și mediu, acest lucru nu mai generează venituri, ceea ce este o problemă majoră, și nu ai control asupra unui anumit sector în perioade de criză.
Din acest motiv, sunt de părere că listarea la bursă a unui pachet minoritar este în regulă, dar trebuie examinate toate argumentele celor care se opun listării la bursă și trebuie stabilit care companii pot fi listate într-un anumit interval de timp, deoarece există anumite companii din România care pe termen scurt și mediu pot fi listate, dar astăzi nu este sigur că nu sunt în situația de a fi listate.
Deci, această propunere este pe termen mediu.
În încheierea discuției, o întrebare privind legăturile cu premierul ungar este inevitabilă.
Anunțul lui Peter Magyar privind o posibilă întâlnire ridică întrebarea: există planuri pentru un întâlnire oficială sau o vizită la Budapesta?
Kelemen Hunor a fost întrebat despre o potențială programare cu noul premier ungar.
La o discuție telefonică a avut loc invitația, făcută luni seara, după cum mi-a comunicat chiar el.
Această conversație telefonică a fost una destul de plăcută și de asemenea foarte respectuoasă.
Cu acel prilej, l-am și felicitat, iar el mi-a propus să avem o întâlnire, pe care o voi accepta.
În urma schimbării premierului ungar, Kelemen Hunor a fost întrebat despre poziția UDMR față de noul lider și despre o posibilă schimbare a atitudinii sale față de Viktor Orban.
Întotdeauna am susținut necesitatea unei relații bune cu guvernul ungar, precum și cu comunitatea maghiară din România și reprezentanții acesteia, Kelemen Hunor fiind de părere că aceasta va fi caracteristica fundamentală a colaborării noastre.
Sunt ferm convins că această colaborare va avea un caracter constructiv și corect.
Anumite observații au fost formulate la adresa sa, printre care cea a fostului președinte al UDMR, care a sugerat că poate că UDMR ar fi putut evita o asociere atât de strânsă cu Viktor Orban. Oare ar fi putut UDMR să stabilească o conexiune diferită cu fostul prim-ministru ungar?
De-a lungul unei perioade de 16, 30 sau 35 de ani, scena politică din România și Ungaria a cunoscut transformări semnificative. Procesul de evoluție a fost unul complex și dificil de sintetizat în câteva cuvinte sau minute. Situația actuală nu mai este comparabilă cu cea din anii 90. Dacă ar fi să ne revedem 2010, 2011 sau 2012, am constata că împrejurările s-au schimbat considerabil. Desigur, întotdeauna există posibilitatea de a schimba cursul evenimentelor, însă factorul timp este ireversibil. În mod evident, ceea ce s-a întâmplat deja rămâne o parte a trecutului, definitiv încheiat.
Oare să fie pe ordinea de zi o discuție între președintele României și dumneavoastră în cursul acestei săptămâni?
Probabil că da, însă în acest moment, realizăm că, pe lângă așteptare și participare, nu există o posibilitate de intervenție din partea mea într-o astfel de conversație.
Se pare că miercuri este ziua în care această discuție va avea loc, posibil înainte de plecarea la consiliul informal.
Astăzi are loc votul și mâine nu pare oportun, fiind prea aproape de eveniment.
Sunt de părere că miercuri este ziua cea mai probabilă.
COMENTARII / 0