Consilierul prezidențial ucrainean Mihail Podoliak a explicat că diminuarea numărului de instituții de învățământ cu limba de predare română în Ucraina reprezintă o parte a restructurării sistemului educațional și nu un fenomen izolat. În urma discuțiilor cu reporterii HotNews, acesta a afirmat că Ucraina a adoptat o abordare strategică pentru a recunoaște și valorifica diaspora română, alături de alte comunități diasporice. În plus, Podoliak a menționat colaborarea dintre Ucraina și România în domeniul industriei militare, fără a detalia implicațiile acestei politici.
„Aceasta e politică de stat”
a declarat el.
Citește șiMureșan atacă din nou România: săgeți la Grindeanu și PSD în audieri
În urma deplasării președintelui Ucrainei la București, unde a încheiat un acord strategic cu România, săptămâna trecută, am discutat cu Mihail Podoliak, consilier al lui Volodimir Zelenski, într-un interviu acordat HotNews.
Nu avem nimic de adăugat
nu a fost cazul, însă au existat opinii împărtășite.
nu,
corectat
În urma încheierii unui acord strategic între România și Ucraina, Volodimir Zelenski a efectuat o vizită la București, eveniment care a avut loc săptămâna trecută. Ulterior, HotNews a realizat un interviu cu Mihail Podoliak, care este consilier al președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski.
În urma întrevederii cu președintele Ucrainei, Zelenski, au fost elucidate multiple aspecte cheie. Documentul privind drepturile minorității române și instituțiile de învățământ din Ucraina a fost obiectul unor discuții detaliate. Acest acord vine cu anumite garanții pentru comunitatea română din Ucraina. Pe fond, schimbările preconizate au scopul de a aborda problemele existente. Potrivit lui Podoliak, această vizită a reprezentat un moment oportun pentru a discuta despre parteneriatul strategic dintre Ucraina și România, avându-se în vedere noile realități de securitate la nivel european.
Ucraina și România au discutat despre consolidarea colaborării în mai multe domenii strategice. În primul rând, se pune accentul pe cooperarea în domeniul apărării, care include acorduri pe termen lung ce permit Ucrainei să împărtășească tehnologii avansate cu România. Un alt aspect important se referă la consolidarea securității în regiune. De asemenea, cele două părți au în vedere dezvoltarea proiectelor comune în sectorul energetic, un aspect vital pentru sudul Europei, care își propune să devină mai independent în ceea ce privește alimentarea cu petrol, gaze și electricitate, inclusiv tranzitul acestor resurse.
Un alt subiect important vizează regiunea adiacentă Mării Negre, care constituie un punct cheie.
În urma discuțiilor purtate Podoliak a accentuat necesitatea ca cetățenii de origine română care locuiesc în Ucraina să aibă o stare de confort și liniște. Satisfacerea acestei nevoi este considerată esențială. Potrivit acestuia, această abordare reprezintă o politică de stat.
Printre celelalte aspecte se numără și chestiunile umanitare, inclusiv extinderea utilizării limbii române în instituțiile de învățământ și regiunile cu populație predominant vorbitoare de română. De asemenea, a fost instituită Ziua limbii române, care are scopul de a recunoaște importanța acestei limbi în Ucraina, ca fiind limba unei minorități naționale.
Se așteaptă ca numeroase dificultăți din cadrul relațiilor bilaterale, anterior existente, să fie soluționate într-un interval de timp considerabil mai scurt. Ucraina acordă o importanță deosebită prezenței și confortului diasporei românești, permițându-i să utilizeze nestingherit resursele culturale și lingvistice.
Statul a stabilit deja această direcție ca parte a strategiei sale globale. Politica de stat include deja mai multe inițiative, precum crearea unei zile dedicate pentru a celebra limba română. Aceasta presupune, de asemenea, sprijin pentru includerea unor astfel de elemente în programele educaționale ale școlilor și instituțiilor de învățământ.
În urma unei analize detaliate a vizitei recente și a documentelor inițial semnate, precum și a subiectelor abordate, rezultă o legătură mult mai strânsă între cele două țări. Parteneriatul strategic pe termen lung reprezintă o direcție clară în consolidarea relațiilor bilaterale.
În scopul de a preveni orice fel de presupuneri nefondate, Ucraina a reiterat, prin intermediul unor documente oficiale, informațiile privind limba română, posibilitatea de a urma cursuri în această limbă și regiunile cu o prezență semnificativă a persoanelor care o vorbesc.
Închiderea unor școli cu predare în limba română reprezintă un subiect de interes, iar afirmațiile recente pe această temă au ridicat îngrijorări. Zelenski a discutat despre acest subiect la București, iar acum se discută despre impactul asupra comunității românești din Ucraina. Această problemă reflectă o politică de stat, potrivit surselor din Kiev.
În ceea ce privește școlile cu predare în limba română, Ucraina oferă asigurări că nu vor fi închise. Trebuie să înțelegem corect situația. În cazul în care sistemul educațional din anumite regiuni suferă o optimizare – și vorbim aici despre un fenomen general, nu exclusiv despre limba română – decizia se bazează strict pe numărul de locuitori și pe capacitatea de a garanta un standard educațional adecvat. Această abordare nu are o conexiune directă cu România.
Procesul de reorganizare administrativă din Ucraina a dus la crearea unor noi entități teritoriale, prin comasarea mai multor raioane și restructurarea sistemului educațional. Ucraina a cunoscut astfel o transformare a structurilor locale și regionale. Schimbările în educație sunt o consecință directă a acestei reorganizări și a imperativului de a garanta calitatea învățământului și o dimensiune adecvată a populației școlare.
Ucraina consideră România un partener extrem de valoros. Acest statut îi este atribuit datorită rolului său în regiune.
„România este considerată un partener foarte important pentru Ucraina”
potrivit surselor din Kiev.
Se au în vedere posibile soluții de ordin logistic. Ucraina consideră România un partener extrem de valoros, iar în ceea ce privește instituțiile de învățământ care predau în limba română, cu siguranță nu se va opta pentru închiderea lor, dimpotrivă, acestea vor fi menținute pentru a servi nevoilor regiunii și comunităților locale compacte.
nimeni nu va merge pe calea închiderii lor dacă acestea sunt necesare pentru regiune și pentru comunitățile compacte
nu este o abordare pe care Ucraina o va adopta. În schimb, minoritățile etnice din Ucraina vor avea parte de o extindere semnificativă a drepturilor lor.
Se dorește aprofundarea legăturilor culturale dintre comunitățile de români și ucraineni, promovând o integrare armonioasă. În acest context, se așteaptă ca minoritatea ucraineană din România să aibă parte de protecție efectivă pentru patrimoniul său cultural și linguistic.
În esență, mergem pe calea unei integrări culturale reciproce la nivelul diasporelor. Sper că și diaspora ucraineană din România va beneficia de protecția corespunzătoare a instrumentelor sale culturale și lingvistice.
În România, o astfel de abordare Ucraina și partea lingvistică și culturală aferentă au avut dintotdeauna o conotație pozitivă. Acum, Ucraina adoptă o strategie similară, considerând România un partener strategic pe durate lungi, mai ales în cadrul inițiativelor ce privesc zona Mării Negre, regiunea sudică a Ucrainei și partea sudică a Europei.
Se discută despre o posibilă colaborare între România, Moldova și Ucraina.
În legătură cu 31 august, Ziua limbii române, care se sărbătorește deja și în Republica Moldova, această decizie are o importanță deosebită în contextul sensibil actual, mai ales în regiuni ca Odesa unde unii locuitori afirmă că vorbesc limba moldovenească. Consolidarea pozițiilor devine astfel o chestiune esențială.
– Este, încă o dată, o fixare a unui statut special, în special pentru sudul Ucrainei, și o subliniere a statutului special al unei țări precum România.
Ziua limbii române are menirea de a reliefa importanța parteneriatului cu România pentru Ucraina, precum și așteptările pozitive pe care le avem față de această relație, demonstrând astfel cât de atent și corect o tratăm.
Nu ne referim exclusiv la acte juridice parafate, ci și la cristalizarea acestor aspecte în discursul public, prin măsuri concrete. Ucraina, împreună cu România și Republica Moldova, consideră că această consacrare publică trebuie să sublinieze, încă o dată, importanța acestei direcții de progres în partea sudică a Europei, constituind, într-un anumit sens, o alianță între cele trei țări, având în vedere riscurile pe care Rusia le ridică pentru regiune.
Se observă că Rusia persistă în eforturile de a extinde atacurile în direcția Odesa, precum și asupra Nistrului, vizând practic toate mecanismele noastre de apărare și menținând obiectivul de a avansa prin partea sudică a Ucrainei spre Republica Moldova. În această situație, instituirea unor marcaje simbolice, precum Ziua limbii române, subliniază importanța deosebită a colaborării strânse cu România.
În Ucraina, Kievul a făcut publice declarații privind situația românilor din țară, după recenta vizită a președintelui Zelenski la București.
„Aceasta e politică de stat”
, au declarat oficialii.
În legătură cu procesul de autorizare a creării unei Biserici ortodoxe române în Ucraina, au apărut situații, precum cea din regiunea Cernăuți, unde un preot a fost încorporat în armata ucraineană, în ciuda faptului că clergy-ul ar trebui să fie exceptat de la serviciul militar. Care este propunerea pentru rezolvarea acestei probleme?
– Cred că acestea sunt deja aspecte juridice care vor fi soluționate la nivelul Ministerului Afacerilor Externe.
În ceea ce privește scutirea clerului de la serviciul militar, regula este clară, iar chestiunile juridice aferente au fost soluționate de mult timp, inclusiv în cadrul Consiliului Bisericilor din Ucraina. Statul ucrainean a luat deja măsuri în acest sens.
În ciuda contextului general, fiecare situație particulară necesită o evaluare individuală. Cazul specific din regiunea Cernăuți pe care l-ați adus în discuție reclamă elucidarea motivele și modalitățile de mobilizare, precum și a altor aspecte relevante. Pe o linie generală, statutul Bisericii române urmează să fie definit în cadrul unui parteneriat strategic, inclusiv din punct de vedere cultural, prin intermediul unor consultări între entitățile responsabile cu domeniul religios.
Se are în vedere și un emisar special al președintelui care gestionează aceste probleme, focusându-se pe dialogul interconfesional. Toate aceste teme vor fi dezbătute în detaliu și, dacă se impune, vor fi concepute cadre legislative adiționale la nivelul instituțiilor de reglementare și al ministerelor relevante. Sunt ferm convins că ne vom bucura de o deplină înțelegere.
Sunt convins de acest lucru datorită faptului că Ucraina și România au intrat într-o parteneriat strategic care subliniază importanța relațiilor bilaterale, inclusiv prin măsuri publice precum Ziua limbii române**. Acest lucru face ca problemele acumulate să fie soluționate în mod firesc. Nu văd obstacole majore în calea gestionării corecte și confortabile a relațiilor între cele două țări.
Legăturile dintre Ucraina și România au ajuns într-o fază neconflictuală și extrem de deschisă, potrivit declarațiilor recente.
În urma discuțiilor purtate, s-a semnat un acord la 12 martie, care constituie un punct de start pentru rezolvarea problemelor legate de statutul Bisericii române în Ucraina.
Ucraina consideră România un partener extrem de important, mai ales în regiunea sudică a Europei, și este probabil ca și România să aibă o perspectivă similară.
– Fără îndoială, este un punct de start. Acest lucru arată clar atitudinea noastră față de România și faptul că o considerăm un partener foarte important, în special în regiunea sudului Europei. Probabil și România privește lucrurile în mod similar.
În cadrul parteneriatului strategic dintre cele două țări, toate chestiunile pendinte vor fi abordate într-un cadru nou, caracterizat printr-o rapiditate și eficiență sporite, cu scopul de a găsi soluții avantajoase pentru ambele părți. Odată ce parteneriatul strategic este consolidat, devine imposibilă procrastinarea sau ignorarea problemelor existente, acestea trebuind să fie soluționate într-o manieră pozitivă pentru toate părțile implicate.
În prezent, caracterul interacțiunii dintre state este unul complet lipsit de conflicte. Deși legăturile dintre țări pot îmbrăca multiple forme, în cazul de față ne referim la legături extrem de transparente, care au cunoscut o evoluție de la o colaborare circumstanțială – care a inclus și sprijin logistic pe timpul conflictului – și până la o parteneriat cu adevărat strategic.
Sprijinul substanțial acordat de România Ucrainei, atât în ceea ce privește tranzitul, cât și furnizarea de echipamente, a creat premisele pentru abordarea tuturor problemelor într-o manieră eficientă, prin intermediul unor formate instituționale diverse. Ministerul Educației și Ministerul Culturii vor juca un rol activ în soluționarea chestiunilor educaționale și, respectiv, religioase, alături de autoritățile de reglementare. Interesele comunității românești din Ucraina vor constitui un factor cheie în procesul decizional, garantând o abordare comprehensivă și echilibrată a tuturor deciziilor.
Procesul de investiții va fi susținut de România, în timp ce Ucraina va furniza tehnologiile necesare. România urmează să aloce fonduri pentru acest demers, care se bazează pe parteneriatul dintre cele două țări. Ucraina este cea care posedă tehnologiile cheie,
Ucraina deține tehnologiile, iar România va investi în acest proces
potrivit declarațiilor recente.
În urma discuțiilor purtate, un aspect cheie este reprezentat de înțelegerea referitoare la fabricarea dronelor în România. Vor fi implementate măsuri de securitate pentru România? Modalitatea de funcționare a acestui sistem și procesul de livrare vor fi clarificate ulterior. În prezent, există diverse soluții. Inițial, deplasarea lui Volodymyr Zelenski din data de 12 martie a avut loc cu ocazia unei reuniuni a Consiliului Suprem de Apărare a Țării din România. Acolo, au fost abordate multiple subiecte, inclusiv cererea lui Donald Trump de extindere a sprijinului logistic acordat de România în cadrul operațiunilor din Orientul Mijlociu.
În urma discuțiilor purtate de președinți și reprezentanți ai guvernelor, rezultă că România are o înțelegere profundă a evoluției configurației de securitate la nivel european. România a luat act de faptul că este esențial să aloce resurse pentru tehnologii care au demonstrat eficiență în conflictele armate contemporane, cu scopul de a-și consolida astfel apărarea.
Se are în vedere o colaborare activă din partea Ucrainei, inclusiv prin intermediul cedării de tehnologii, care pot fi integrate în fabricarea comună. În acest scop, pot fi înființate societăți mixte specializate în dezvoltarea acestor produse.
La nivelul Ministerului Apărării și al ministerelor responsabile de infrastructură, detaliile logistice urmează să fie definitiv stabilite.
Vor fi dezvoltate structuri comune de producție menite să consolideze sistemele de apărare antiaeriană multistrat, grație unei colaborări între Ucraina și România. Ucraina posedă tehnologiile și expertiza inginerească digitală necesare, precum și experiența practică în domeniu, în timp ce România, în parteneriat cu specialiștii ucraineni, va contribui la acest efort prin investiții, logistică și alte resurse.
Țara vecină Ucraina posedă deja tehnologii avansate și o expertiză considerabilă în domeniul ingineriei digitale, dobândită prin experiența practică în implementarea acestora. Pe de altă parte, România va juca un rol important în acest proces, prin contribuția sa sub formă de investiții, suport logistic și alte elemente esențiale, în urma colaborării strânse cu specialiștii ucraineni.
Se consideră că România realizează o mișcare semnificativă în vederea consolidării poziției sale în cadrul colaborării militare la nivel internațional. Acest demers este văzut ca o evoluție notabilă în contextul relațiilor militare globale.
Consider că dronele constituie numai o abordare posibilă, existând probabil și alte căi de urmat, precum fabricarea de echipamente pentru război electronic.
Multiple fațete sunt implicate în această situație. Un acord-cadru de colaborare în sectorul industriei de apărare a fost semnat deja. Pe de altă parte, s-a ajuns la un consens comun, atât din partea noastră, cât și a omologilor români, cu privire la restructurarea sistemului de securitate european. În acest cadru, România este posibil să joace un rol extrem de important ca producător de drone inovatoare. De pildă, conflictul din Orientul Mijlociu demonstrează necesitatea unui număr considerabil de drone de interceptare.
Tehnologia ieftină a dronelor cu capacitate de zbor pe distanțe lungi, folosită de Iran și Rusia în conflictul cu Ucraina, pune probleme de interceptare din cauza costurilor ridicate și a lipsei de rachete. Prevenirea eficientă a atacurilor acestora cu rachete scumpe nu este o soluție viabilă din cauza cheltuielilor exorbitante și a resurselor limitate.
În domeniul tehnologiilor dezvoltate de Ucraina, există un potențial considerabil de aplicare în Europa. România se află într-un proces de consolidare a rolului său în cadrul cooperării militare la nivel internațional și al distribuției globale a producției militare. În acest context, parteneriatul cu Ucraina prezintă avantaje semnificative.
„Cine dezvoltă mai rapid aceste industrii va ocupa poziții dominante”
Este evident că România și Ucraina au nevoie unul de celălalt pentru a face față provocărilor din domeniul securității europene. Investițiile masive necesare pentru producția și ingineria militară nu pot fi susținute de o singură țară. Însă, atunci când se lucrează împreună, aceste eforturi devin fezabile. De asemenea, este de remarcat rapiditatea cu care România ia decizii și reacționează la schimbările în peisajul securității europene, fiind conștientă de riscurile actuale și de prioritățile în producția de armament, și este dispusă să investească în acestea. Acest lucru reprezintă un semnal extrem de pozitiv.
Se face simțită o cerere stringentă pentru statele să accelereze activitățile lor într-un ritm alert.
În ceea ce privește cronograma de start a producției, nu există încă detalii concrete care pot fi dezvăluite. Situația fiind extrem de volatilă, nu sunt pregătit să ofer informații despre termenele preconizate. Conflictul, atât în Ucraina cât și în Orientul Mijlociu, a grăbit considerabil discuțiile legate de fabricarea anumitor categorii de echipamente, în special drone. În acest moment, națiunile se concentrează mai puțin pe negocieri și se orientează mai mult către identificarea resurselor financiare și a capacităților de producție existente sau către dezvoltarea lor accelerată.
Totul se poate întâmpla foarte repede, deoarece aceste procese ar fi trebuit începute deja.
Se observă că România are o înțelegere profundă a realităților actuale, caracterizate printr-o schimbare radicală a securității europene. Acest fapt este evident în contextul în care lumea contemporană se confruntă cu provocări fără precedent.
În ceea ce privește procesul de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, nu au fost oferite detalii suplimentare.
În legătură cu evaluarea Ucrainei privind pachetul complet de condiții pentru aderarea la Uniunea Europeană, au fost exprimate opinii clare. Procesul de integrare europeană este considerat extrem de important pentru Ucraina, atât din punct de vedere economic și financiar, cât și în ceea ce privește accesul la tehnologii și piețe, inclusiv piața muncii și piețele sectoriale. Ucraina este extrem de interesată de această integrare.
Ucrainei îi revine un rol crucial în procesul de integrare europeană, dat fiind că aceasta posedă tehnologii de apărare și sisteme de securitate avansate, precum și o experiență valoroasă în ceea ce privește descurajarea unui adversar principal al Europei, și anume Rusia. În acest context, se manifestă un interes comun.
Pe de altă parte, anumite aspecte de ordin procedural sunt de asemenea importante. Uniunea Europeană se bazează pe proceduri bine stabilite, lucru pe care noi îl cunoaștem în detaliu. În același timp, Europa a dat dovadă în mod constant de o atitudine pragmatică și constructivă, aceeași abordare fiind adoptată și de Ucraina.
Toate aceste aspecte sunt discutabile și pregătite pentru reformele necesare în multiple sectoare: sistemul judiciar, lupta anticorupție, economie și finanțe, printre altele. Deja se desfășoară activități intense și consultări strânse cu partenerii europeni, datorită interesului comun și complementarității capacităților.
Se afirmă că Ucraina adoptă o poziție rezervată pentru a nu fi percepută ca având opinii privind procesul electoral din Ungaria, potrivit declarațiilor lui Podoliak. Astfel de considerații sunt luate în seamă pentru evitarea oricărei impresii că țara ar influența sau comenta alegerile din Ungaria.
În legătură cu atitudinea Ungariei, aceasta nu a înregistrat modificări.
Se remarcă faptul că Ungaria menține și exprimă în mod public, inclusiv pe parcursul campaniei electorale, o poziție eurosceptică puternică în raport cu Brussels.
Se afirmă că Viktor Orban consideră că fondurile ar trebui să fie alocate în altă parte de către Bruxelles. Pe de altă parte, punctul său de vedere este unul clar opus intereselor Ucrainei, sau, alternativ, favorabil Rusiei.
Se pare că momentul oportun și opțiunile disponibile vor juca un rol crucial. 12 aprilie marchează data alegerilor, eveniment care va influența semnificativ atât traiectoria europeană a Ungariei, cât și interesele noastre și ale Europei în ansamblu.
În urma unei posibile schimbări de direcție în politica externă a Ungariei, Ungaria ar putea adopta o abordare mai pragmatică și mai concentrată pe interesele sale naționale. În contextul actual, caracterizat printr-o perioadă electorală intensă, declarațiile speculative privind Ucraina, inclusiv cele formulate de Orban, au determinat o încercare de a limita comentariile privind pozițiile Ungariei.
În ciuda obstacolelor, eforturile noastre continuă, focalizate pe descoperirea unor soluții juridice menite să contracareze sau să atenueze repercusiunile negative ale veto-urilor exercitate de Ungaria în cadrul procesului nostru de integrare europeană. Rezultatele alegerilor vor determina traiectoria viitoare a acestui proces.
În prezent, parteneriatul cu ceilalți europeni se desfășoară într-un climat de încredere și productivitate. Procesul de cooperare reciprocă și de lucru procedural se realizează în mod armonios.
COMENTARII / 0