Bugetul va înregistra venituri diminuate ca urmare a anulării probelor din dosarele penale în care procurorii au colaborat cu ofițerii de poliție anticorupție. Această măsură are implicații nu numai pentru anchetele de corupție derulate de parchetele naționale, ci și pentru cazurile de fraudă europeană investigate de Parchetul European, sub conducerea Laurei Kovesi. Potrivit unui răspuns transmis HotNews, România se confruntă cu un risc sistemic de impunitate, avertizează reprezentanții Parchetului European.
Anumită practică a devenit evidentă în cazul dosarelor înaintate în judecată, unde probele sunt acum anulate, deoarece polițiștii DGA nu mai pot fi implicați în investigarea corupției care nu îi vizează pe angajații MAI.
În urma aplicării deciziei instanței supreme cu efect retroactiv, Parchetul European a informat că, până în acest moment, instanțele din România au înlăturat probele din șase dosare înaintate în judecată de către această instituție, a declarat un reprezentant al Parchetului European într-un răspuns adresat publicului HotNews.
Citește șiFlavio Bolsonaro în fața lui Lula da Silva la primul tur al Braziliei
Instanțele judecătorești urmează să se pronunțe în perioada următoare cu privire la numeroase dosare aflate în procedura camerei preliminare, în care inculpații au solicitat anularea mijloacelor de probă obținute de ofițerii DGA.
Nu este vorba doar despre șase dosare în care probele au fost invalidate
, ci despre o multitudine de cazuri în care judecătorii vor trebui să decidă asupra anulării proceselor-verbale care conțin interceptări telefonice sau ambientale, declarații ale martorilor și alte acte instrumentate de polițiștii DGA. Acestea sunt practic probele pe care se bazează acuzațiile.
În cadrul anchetelor penale aflate în curs de desfășurare, Parchetul European a identificat situații în care materialele probatorii colectate de către polițiștii DGA prin delegare și-a pierdut valabilitatea, din cauza naturii specifice a activităților acestora, precum supravegherea tehnică și perchezițiile domiciliare.
Recent, Parchetul European a lansat o serie de critici ferme cu privire la situația actuală din justiția românească. Aceste critici au fost aduse în legătură cu un fenomen nou apărut, după cel al prescrierilor. Potrivit surselor, a fost înaintată o sesizare către Comisia Europeană pentru a aborda această problemă.
Parchetul European consideră că implementarea acestei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție în cazurile EPPO constituie o încălcare atât a legislației naționale, cât și a Dreptului Uniunii Europene.
Explicațiile Procurorului european Cătălin Borcoman pentru cititorii HotNews au ca scop clarificarea motivului pentru care decizia menționată este considerată incorectă în cazul dosarelor EPPO.
Potrivit declarațiilor procurorului Borcoman, se înregistrează o încălcare a prevederilor articolului 28 din Regulamentul Parchetului European, care stipulează că procurorii europeni delegați au autoritatea de a iniția măsuri de investigație în mod independent sau de a emite instrucțiuni către autoritățile competente din statele membre.
„În primul rând, există o încălcare a articolului 28 din Regulamentul Parchetului European, conform căruia procurorii europeni delegați pot întreprinde singuri măsurile de investigație sau pot instrui autoritățile competente din statele lor membre.
Sunt considerate autorități competente acele autorități desemnate de statele membre și notificate procurorului-șef european, Consiliului și Comisiei în conformitate cu articolul 117 din Regulament. România a informat că toți ofițerii de poliție judiciară din cadrul Ministerului Afacerilor Interne sunt abilitați să desfășoare activități de investigație sub îndrumarea EPPO.
De asemenea, Legea 6/2021 a fost adoptată de România, acordând tuturor ofițerilor de poliție judiciară din cadrul Ministerului Afacerilor Interne competența de a desfășura investigații la solicitarea EPPO, după cum subliniază procurorul.
Potrivit lui Cătălin Borcoman, Tratatul de funcționare al Uniunii Europene stipulează că toate statele membre au obligația de a combate frauda care aduce atingere intereselor financiare ale UE prin mijloace eficiente și disuasive.
„sunt obligate să combată frauda care afectează interesele financiare ale Uniunii prin măsuri disuasive și eficiente”
În cadrul investigațiilor, procurorii au aplicat protocoalele existente la momentul respectiv.
În urmă cu 2020 de ani, o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție a arătat o perspectivă total opusă celei actuale, referitoare la rolul ofițerilor DGA. Atunci, instanța supremă a stabilit că implicarea polițiștilor DGA în cazurile de corupție nu ridică probleme, indiferent de statutul persoanelor acuzate. Această poziție a fost exprimată în urma unei solicitări de clarificare a competenței acestor ofițeri. Șase ani se scurg de atunci, perioadă în care abordarea a devenit complet diferită.
În intervalul 2021-2025, la începutul activității lor, procurorii europeni detașați au fundamentat cu bună-credință ordinile de delegare către DGA pe baza deciziei 21/2020. Însă, odată cu decizia 8/2025, care a succedat acestor acte, toate actele procedurale ale EPPO au fost retroactiv invalidate. Această situație, generată de două decizii succesive ale ICCJ, constituie, potrivit EPPO, o încălcare din partea României a angajamentului de a preveni fraudele care aduc prejudicii intereselor financiare ale UE prin mijloace eficiente și disuasive. În plus, aceasta reprezintă o neconformare a autorităților române cu principiul colaborării loiale enunțat la articolul 5 alineatul (6) din Regulamentul EPPO, după cum subliniază procurorul Cătălin Borcoman.
Deciziile instanțelor românești au fost în contradicție cu solicitările înaintate de către Parchetul European, care a înregistrat o serie de respingeri din partea judecătorilor români.
În fiecare caz aflat în prezent în fața instanțelor judecătorești, reprezentanții Parchetului European au accentuat că EPPO operează într-un cadru distinct de cel stabilit anterior printr-o decizie a ICCJ din 2025, luna iunie, și au cerut respectarea prevederilor Regulamentului EPPO, precum și a Legii nr. 6/2021. Cu toate acestea, toate solicitările lor au fost respinse prin deciziile luate de instanțele în cadrul procedurii camerei preliminare.
În cadrul unui anumit caz, cererea procurorilor europeni de a înainta chestiunea către Curtea de Justiție a Uniunii Europene a fost respinsă de către judecătorii din România, chiar dacă interpretarea acestei instanțe este obligatorie pentru implementarea Regulamentului EPPO.
În urma unei sesizări, Comisia Europeană a fost informată despre situație.
La finalul lui 2025, EPPO avea pe rolul instanțelor din România 76 de dosare, potrivit raportului instituției. Pe lângă acestea, Parchetul European avea în lucru 535 de investigații active în România, cu 40% mai multe decât în 2024.
Prejudiciul total estimat de EPPO în cazul dosarelor care vizează fapte comise pe teritoriul României este de peste 6 miliarde de euro, se mai arată în raport.
În 2025, procurorii EPPO au trimis în judecată la instanțele din România 20 de dosare cu rechizitorii și 36 de acorduri de recunoaștere a vinovăției, care au însumat 121 de inculpați.
Conform datelor oficiale, numărul de cazuri de fraudă înregistrate la Parchetul European în România a ajuns la 303 anul trecut, reprezentând o creștere de 52 de dosare comparativ cu anul anterior.
Raportul EPPO arată că majoritatea dosarelor anchetate de procurorii europeni în România se referă la fraude în proiecte de dezvoltare regională, agricultură și programe sociale.
COMENTARII / 0