Laura Kövesi, avertizată să tacă despre fraudele din UE

Într-o discuție recentă cu Euractiv, Laura Kövesi a menționat că, în perioada în care a condus Parchetul European (EPPO), cea mai mare dificultate nu a stat în crearea unei entități autonome, ci mai degrabă în capacitatea Uniunii Europene de a accepta în mod real independența acestui organism.

„Este obositoare”

a afirmat ea, referitor la tendința institutiilor europene de a „îndulci, întârzia și birocratiza” eforturile de combatere a fraudei și corupției.

Citește și15 state din SUA dau în judecată autoritatea aviatică pentru regulile privind livrările cu drone

Potrivit Laura Kövesi, într-o anumită perioadă, un înalt funcționar al Comisiei Europene a încercat să o convingă să fie mai rezervată în declarațiile sale publice despre proporțiile fraudelor depistate de EPPO.

„Cum îndrăznești să-mi spui asta? Suntem independenți. Și dacă există un caz, este mandatul nostru să investigăm”

, a replicat Kövesi, subliniind că nu are voie să ignore acuzațiile, nici măcar atunci când acestea privesc persoane din conducerea UE.

Numeroase mecanisme de prevenire, verificare și control au fost instituite de-a lungul timpului la nivelul Uniunii Europene, însă eficacitatea lor în teren este uneori limitată. Funcționarea defectuoasă a acestor structuri a fost remarcată de Laura Kövesi, care a declarat:

„Ai multe autorități, organisme și birouri care ar trebui să prevină frauda, să auditeze, să raporteze. Și apoi, într-o zi, îți dai seama că nimeni nu face cu adevărat ceea ce ar trebui să facă”

.

Un exemplu evident al limitelor sistemului actual a fost semnalat de Kövesi în Grecia. În urma tragicului accident feroviar care a avut loc la Tempi în 2022, soldat cu 57 de victime, cercetările EPPO cu privire la presupusa utilizare necorespunzătoare a fondurilor europene destinate siguranței feroviare s-au confruntat cu protecția politică oferită de Constituția elenă.

Modificările legislative nu pot fi aplicate retroactiv, a declarat ea, Laura Kövesi, adăugând că schimbarea Constituției este o condiție necesară pentru a găsi probe în acest caz.

„În acest caz, nu putem găsi probe decât dacă se schimbă Constituția”

a afirmat Laura Kövesi, subliniind astfel importanța acestei schimbări.

Problema ridicată de Laura Kövesi nu se limitează la imunitatea acordată politicienilor, ci se extinde asupra modului în care acest mecanism poate obstrucționa eforturile procurorilor de a stabili adevărul și de a identifica persoanele responsabile. Grecia nu reprezintă un caz singular în acest sens, potrivit opiniei sale.

Se înregistrează tensiuni între aceasta și alte organisme europene.

În cadrul discuțiilor sale, Laura Kövesi a adus în atenție și anumite tensiuni apărute cu alte entități europene. Anumite investigații referitoare la posibile nereguli financiare în utilizarea fondurilor europene au întâmpinat rezistență din partea Curții Europene de Conturi, a afirmat ea, menționând un caz specific legat de Klaus-Heiner Lehne, fost președinte al acestei instituții, care a negat vehement acuzațiile aduse. În prezent, disputa dintre EPPO și Curtea de Conturi este încă supusă examinării de către instanța supremă a Uniunii Europene.

Resursele insuficiente din partea statelor membre reprezintă o provocare semnificativă. Laura Kövesi a oferit ca exemplu situația din Belgia, unde, inițial, biroul ei a fost dotat cu numai doi procurori, în loc de cel puțin opt, și a întâmpinat, de asemenea, dificultăți din cauza lipsei de sprijin adecvat din partea poliției. Această insuficiență de resurse, după spusele ei, are un impact asupra duratei anchetelor, inclusiv în cazuri delicate cum ar fi investigația referitoare la contractele de vaccinuri încheiate de Uniunea Europeană.

Pe fondul activității sale, Laura Kövesi, procurorul-șef european, relatează că EPPO este supusă unei presiuni crescute, materializată în campanii de dezinformare și atacuri personale, în special atunci când gestionează cazuri de mare impact.

Anumite acuzații privind presupusa agresivitate excesivă a EPPO în cadrul unor investigații au fost respinse de către Kövesi, care a accentuat necesitatea unor standarde superioare, tocmai pentru persoanele care ocupă poziții de rang înalt.

Într-o declarație recentă, Laura Kövesi a subliniat că ascunderea problemelor nu conduce la o creștere a credibilității.

„Dacă ascunzi murdăria sub preș, nu devii mai credibil”

, a afirmat ea, adăugând că pozițiile superioare în cadrul Uniunii Europene impun standarde și mai elevate, după cum a spus:

„Cu cât funcția este mai înaltă în UE, cu atât standardele ar trebui să fie mai ridicate.”

În perioada de încheiere a mandatului său, Laura Kövesi subliniază că chestiunea nu se limitează la anumite persoane sau incidente izolate, ci reflectă o mentalitate predominantă în cadrul instituțiilor europene. Problema esențială o constituie această mentalitate. Potrivit șefei Parchetului European,

„Numele nu contează. Ceea ce contează este că această mentalitate există. Asta este problema”

.