Laurian Lungu: risc de retrogradare rating, nu putem derapaj fiscal

În cadrul emisiunii „Harta de Impact”, economistul Laurențiu Lungu a detaliat posibilele acțiuni pe care Guvernul le poate adopta pentru a diminua deficitul bugetar în 2027. El susține că o reducere a cheltuielilor salariale, împreună cu optimizarea colectării veniturilor, ar putea fi soluții viabile. În același timp, Lungu avertizează că un derapaj fiscal ar putea conduce la retrogradarea ratingului de țară. Urmăriți emisiunea integrală pe YouTube.

„Bugetul pe 2027 este doar o verigă din tot acest proces de consolidare a deficitului bugetar”

Citește șiDupă protestele violente din Franța, Macron recunoaşte că „poate” nu a făcut suficient pentru tineri

În cadrul emisiunii „Harta de Impact”, economistul Laurian Lungu a subliniat importanța diminuării deficitului bugetar în anul 2027. El afirmă că inițiativele guvernamentale ar trebui să se concentreze pe reducerea cheltuielilor și pe sporirea colectării veniturilor. De asemenea, Lungu menționează că introducerea unor taxe suplimentare nu mai reprezintă o opțiune.

„Așa că o primă remarcă aș spune că bugetul pe 2027 este doar o verigă din tot acest proces care a început în anul 2026, de fapt, la începutul lui 2026, de consolidarea deficitului bugetar. Ce înseamnă asta? Acest proces trebuie să continue, trebuie ca măsurile care vor fi aplicate și de acum încolo să fie consistente și să ducă la reducerea deficitului bugetar. Acum, dacă mă uiți, efectiv, pe măsurile propuse de guvernul actual, ele se concentrează în speță pe, adică ar trebui să se concentreze pe reducerea cheltuielilor și pe creșterea colectării veniturilor. Pentru că, din start, este eliminată posibilitatea de creșterea unor noi taxe. Este imperios necesar ca deficitul pe anul viitor, deficitul proiectat pe anul viitor să fie mai mic decât cu cel care vom încheia anul 2026. Și acesta este încă incert în acest moment. Dar este clar că, practic, trebuie redus deficitul bugetar. O creștere a cheltuielor în acest moment nu prea are sens.”, a declarat economistul.

„Rămân două soluții: creșterea colectării sau tăierea cheltuielilor”

Economistul a subliniat că deficitul bugetar poate fi redus prin optimizarea colectării veniturilor și prin scăderea cheltuielilor statului. El a menționat că eventualele creșteri ale salariilor și pensiilor trebuie echilibrate prin reducerea altor cheltuieli. În plus, Lungu consideră că împrumuturile nu mai reprezintă o soluție pentru a acoperi deficitul, având în vedere nivelul ridicat al datoriei publice.

„Dacă nu sunt crescute taxele sau dacă nu apar noi taxe. Guvernul actual a infirmat, ne spune că nu se mai merge pe această variantă, atunci rămân două soluții. Rămâne soluția creșterea colectării. Aveam aici un deficit mare la TVA, știm foarte bine. De acolo se pot recupera, probabil, niște fracțiuni de procente de PIB. Sau tăiera cheltuielilor. Dacă se cresc salariile și pensiile, trebuie tăiate alte cheltuieli care să compenseze aceste creșteri și, bineînțeles, să fie mai mult de atât, de fapt. De aceste două soluții, practic, împrumutul nu mai există. Avem deja un nivel la datorie publică foarte tare. Să te împrumuți, acum, ca alternativă pentru a acoperi deficitul bugetar. Nu mai există soluție.”, a explicat Laurian Lungu.

„Nu putem să avem un derapaj fiscal în acest an”

Lungu a discutat despre posibilitatea de a reduce cheltuielile salariale din sectorul public pentru a menține deficitul bugetar sub control. Economistul a precizat că intervenția ar putea fi de natură temporară, cu o durată de aproximativ un an sau un an și jumătate. De asemenea, a subliniat riscurile externe care ar putea influența economia României în anul 2027.

„Ar fi două tipuri de cheltuieli mari. Prima ar fi cele cu infrastructura. Avem niște cheltuieli pe care trebuie să le facem cele cu pensiile, o parte din cele cu salariile. Și evident că este foarte greu în acest punct de vedere. Iar a doua posibilitate ar fi cea a reducerea cheltuielilor cu salariile. Așa cum am făcut și în 2010. Poate să fie o măsură temporară de un an, un an și jumătate. Asta ar putea ajuta foarte mult bugetul în anul 2027. Nu putem să avem un derapaj fiscal în acest an. Mediul extern a devenit mult mai neprietenos și s-ar putea să avem șocuri negative de acolo. Deci pe partea autohtonă trebuie să facem tot ceea ce putem ca să ținem deficitul bugetar sub control.”, a precizat el.

„Să reducem cheltuielile cu salariile, nu neapărat să le tăiem”

Economistul Laurian Lungu a propus diverse inițiative prin care guvernul ar putea diminua cheltuielile salariale fără a recurge la concedieri. Printre opțiunile prezentate se găsesc implementarea unei săptămâni de lucru de patru zile pe durata a șase luni și reorganizarea sau comasarea anumitor agenții publice.

„Este realistă. Să reducem cheltuielile cu salariile, nu neapărat să le tăiem. Și asta ce înseamnă? Înseamnă că poți să lucrezi patru zile pe săptămână, o perioadă de șase luni. Că poți să restructurezi anumite agenții, să mai comasezi în ele, să le reduci așa. Sunt diverse soluții. Nu trebuie neapărat să dai oamenii afară. Vorbim de o reducere care este mai mică cantitativ, nu un cost atât de mare.”, a menționat Laurian Lungu.

„Salariile au crescut în 2024 foarte mult”

Economistul a subliniat creșterea notabilă a salariilor din administrația publică în ultimii ani. El susține că diminuarea cheltuielilor este esențială pentru păstrarea echilibrului bugetar, deși o astfel de acțiune ar putea întâmpina obstacole politice.

„Să ne amintim că salariile au crescut în 2024 foarte mult. Dacă ne uităm în termeni reali, o să vedeți că, practic, salariile în administrația publică au crescut mult. Și ne uităm pe o perioadă de 3-4 ani, sigur că de undeva trebuie să reduci. Politic va fi dificil nu spun că nu o să fie. Aici vorbim de echilibrul țării. Noi suntem la limită.”, a accentuat acesta.

„Este un risc foarte mare să avem un downgrade dacă avem un derapaj fiscal”

În lunile ianuarie și februarie ale anului 2027, Laurian Lungu a alertat la posibilitatea unei retrogradări a ratingului de țară, în situația unui derapaj fiscal. El a subliniat că măsurile de corecție fiscală reprezintă elemente cruciale pentru păstrarea stabilității macroeconomice. De asemenea, a susținut că autoritățile trebuie să adopte o strategie mai flexibilă în stabilirea obiectivelor fiscale, având în vedere evaluările furnizate de agențiile de rating.

„În momentul în care vor veni agențiile de rating și aici vorbim de lunile ianuarie-februarie. Este un risc foarte mare ca să avem un downgrade dacă avem un derapaj fiscal. Deci, din acest punct de vedere, vorbim de stabilitatea macro al țării și vorbim de costurile pe care această ajustare fiscală le vor putea avea în următorii ani dacă nu facem ceea ce trebuie să facem. Aș spune că și autoritățile ar trebui să fie puțin mai flexibile și să-și asume o țintă oarecum sub cele ale agențiilor de rating.”, susține economistul.

Agenția de rating Moody’s avertizează că România continuă să se confrunte cu pericole majore în implementarea măsurilor de consolidare fiscală. Conform estimărilor sale, economia țării ar contracta cu 0,5% în 2026, iar inflația medie ar putea atinge 8,2%. În plus, cheltuielile cu dobânzile datoriei publice ar depăși 3% din PIB atât în 2026, cât și în 2027.