Augustin Lazăr, fost procuror general, a exprimat opinia sa în legătură cu recuperarea obiectelor de aur furate de la Muzeul Drents din Assen, Olanda, afirmând că acest eveniment reprezintă un moment crucial care ar putea revitaliza cercetările în cazul a încă 10 brățări lipsă din tezaurul regal sustras de la Sarmizegetusa Regia.
Este momentul unui impuls pentru investigația privind alte 10 brățări „orfane” ale tezaurului regal furat de la Sarmizegetusa Regia
, a declarat el pentru G4Media.
De asemenea, a menționat că există și problema monedelor care sunt reciclate online, sub privirile noastre, pe piața antichităților.
Citește șiCongresul SUA decide încetarea monedei de un cent după 234 de ani
Continuarea articolului este prezentată în cele ce urmează.
Informații actualizate în timp real
sunt prezentate continuu.
Nu există paragraf de rescris.
Autoritățile judiciare din Olanda și România au realizat o considerabilă repatriere a capodoperelor simbol ale Tezaurului istoric al Muzeului Național de Istorie a României, care constituie rezultatul unei cooperări eficiente prin intermediul Agenției Europene de Cooperare în Justiție Penală, cunoscută sub numele de EUROJUST.
Acest caz complex și dureros a fost soluționat cu succes de către echipele de procurori și polițiști din ambele țări.
România are motive de bucurie datorită reîntregirii patrimoniului său cultural.
Experții de la Muzeul Național de Istorie a României, în special dr. Ernest Oberlander-Târnoveanu, au suportat consecințe nedrepte și iraționale, fiind folosiți ca țap ispășitor, deși contribuția lor la expertiză și repatrierea anterioară a brățărilor este de necontestat.
Un expert care a avut o experiență similară a afirmat că
„Nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită”
, potrivit legii lui Murphy.
În prezent, este esențial să ne asumăm responsabilitățile pentru protecția patrimoniului cultural, chiar și cu riscul de a întâmpina dificultăți.
Artefactele din aur sunt extrem de valoroase și reprezintă un interes major atât pentru experți, care doresc să le adauge la colecțiile publice, cât și pentru hoți, care le vizează pentru scopuri personale.
Un sentiment de satisfacție îl caracterizează pe Augustin Lazăr, fost procuror general, după confirmarea returnării unor piese valoroase Tezaurului istoric al României.
El consideră că repatrierea tezaurului furat din muzeul Drents din Assen demonstrează profesionalismul echipelor de procurori și polițiști români și olandezi, precum și eficiența colaborării Agenției EUROJUST.
Piesa nr. 13, o brățară cu o greutate de 933,4 g, care completa colecția, a fost recuperată în anul 2011 de la un colecționar din Bulgaria.
În prezent, eforturile de investigație se vor îndrepta către recuperarea ultimei piese lipsă.
Două dintre brățările recuperate anterior au fost repatriate în ianuarie 2007, ca parte a unui lot de 4 piese restituite de către un colecționar din SUA.
Augustin Lazăr, fost procuror general, consideră că recuperarea recentă a unor artefacte din Drents ar trebui să dea un impuls puternic investigației privind alte 10 brățări lipsă din tezaurul regal furat de la Sarmizegetusa Regia.
Este momentul unui impuls pentru investigația privind alte 10 brățări
, a declarat el, menționând că există deja material probatoriu relevant, inclusiv imagini și înregistrări video, care documentează existența acestor bunuri culturale.
Printre exemplele oferite se numără: o brățară prezentată la Cristie’s în decembrie 1999, alta apărută într-un film al lui Radu Tora pe 6 martie 2002, precum și alte piese fotografiate în diferite locații, printre care lângă un borcan într-un bar din Deva și lângă un telefon.
În plus, există rapoarte de expertiză detaliate pentru alte brățări furate, realizate la Frankfurt (2 rapoarte), Oxford (1 raport) și Bruxelles (1 raport).
Monedele romane lipsă, care sunt revalorificate pe internet sub ochii noștri, pe piața de antichități, reprezintă un nou impuls pentru cercetarea tezaurelor de denari romani, stateri de aur Koson (aproximativ 25 de kilograme), Lysimach, Asander și Farnakes (în jur de 30 de kilograme).
Printre obiectele furate se numără și scuturile din situl Piatra Roșie (dintre care 2 au fost recuperate din SUA).
Internetul oferă o abundență de mii de monede și artefacte românești furate.
Trebuie să se întreprindă toate demersurile necesare pentru a garanta că toate vor fi incluse într-un sistem de alertă prin intermediul Interpol!
Serviciul specializat al Poliției Române dispune de resursele umane, informaționale și timpul necesar pentru a continua investigațiile.
Rețeaua națională de procurori specializați în protejarea patrimoniului cultural și natural, care au fost desemnați printr-un ordin al Procurorului General din 2018, își continuă activitatea împreună cu poliția judiciară.
În prezent, diplomația culturală necesită o atenție sporită pentru protejarea patrimoniului național, în contextul unor vremuri din ce în ce mai agitate. Pentru a combate eficient noile provocări, strategiile de securitate trebuie adaptate pentru a face față conflictele hibride și impactului noilor tehnologii digitale.
În perioade de perturbare și conflict, atât intern cât și extern, se înregistrează majoritatea cazurilor de furturi de mari dimensiuni din situri arheologice, muzee, colecții și expoziții.
Toate furturile mari din siturile arheologice, muzee, colecții și expoziții s-au produs în vremuri tulburi, de conflict intern și extern (mineriadele, războiul din ex-Iugoslavia, 11 septembrie 2001, războaiele din Irak și Ucraina etc.), când vigilența autorităților și ordinea de drept slăbesc, iar grupările infracționale proliferează.
Această afirmație aparține Augustin Lazăr, fost Procuror general al României în perioada 2016-2019.
COMENTARII / 0