Legea-cheie pentru PNRR blocată 3 ani în Parlament. Reformele întârzie

PNRR se află în ultimele luni de implementare pentru România, care trebuia să primească peste 20 de miliarde de euro, însă a reușit să încaseze doar jumătate din această sumă.
Procesul de reformă este întârziat din cauza lipsei de consens politic pe marginea unor acte normative cruciale, printre care și noua lege a salarizării, care a fost subiect de discuție încă din 2023, dar încă nu a fost definitivată.
În același timp, Codul Urbanismului, o altă lege esențială, a rămas în impas în Parlament timp de trei ani.

Țara noastră se confruntă cu posibilitatea de a suportă consecințe financiare nefaste

Planul Național de Redresare și Reziliență urmează să se finalizeze în luna august, moment în care România se va confrunta cu necesitatea de a accelera implementarea anumitor reforme pentru a evita pierderea a zeci de miliarde de euro. Un raport prezentat de Ministerul Fondurilor Europene avertizează că din cauza numeroaselor proiecte și reforme nefinalizate, statul român ar putea fi obligat să suporte penalități financiare de până la 15 miliarde de euro, în timp ce valoarea fondurilor rămase disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență este estimată la aproximativ 13 miliarde de euro.

Citește șiCo-fondatorul AUR Marius Lulea acuză că a fost amenințat după ce a găsit în fața casei un cap de porc

În esență, România se confruntă cu perspectiva de a suferi pierderi financiare superioare sumelor pe care urmează să le primească.

De 3 ani, un proiect crucial privind Codul Urbanismului se află în impas în cadrul Parlamentului.

În lista proiectelor considerate critice din cauza lipsei de progres se află Codul Urbanismului, o lege menită să reglementeze procesul de emitere a autorizațiilor de construire, asigurând astfel protecția spațiilor verzi, reducerea duratei de deplasare și promovarea transportului durabil, concomitent cu digitalizarea și simplificarea procedurilor.

PNRR a fost programat să fie finalizat în prima parte a anului 2023 de către autoritățile bucureștene.
În realitate, proiectul a fost înaintat Parlamentului abia în acel moment.
La trei ani de atunci, se află în continuare în faza de examinare în cadrul Legislativului.

10 aprilie 2023 marchează data înregistrării unui proiect la Senat, urmată, la o perioadă de două luni, de adoptarea sa pe 12 iunie. Ulterior, acesta a fost transmis Camerei Deputaților, unde se pare că a fost lăsat în uitare. Conform datelor de pe site-ul oficial al Camerei, evoluția acestui proiect a stagnat din junie 2023 încoace.

Conform datelor prezentate de către Ministerul Fondurilor Europene, procesul de adoptare a legii în cauză este condiționat în prezent de obținerea unui „acord politic”.

Deși se preconiza că va fi gata în 2023, noua lege privind sistemul de salarizare încă nu a fost definitivată. Termenul promis pentru finalizarea acestui act normativ a fost deja depăşit cu trei ani, perioadă în care PNRR a fost blocat în Parlament.

România s-a angajat în fața reprezentanților europeni să adopte o lege menită să corecteze dezechilibrele din sectorul bugetar și să introducă limite pentru anumite suplimente salariale. Inițial, termenul limită pentru adoptarea acestei legi era sfârșitul lunii iunie 2023. Ulterior, printr-o renegociere a condițiilor PNRR, autoritățile române au reușit să obțină o perioadă de grație suplimentară pentru implementarea acestei legi.

Proiectul rămâne încă necunoscut publicului larg, în ciuda existenței multiplelor versiuni elaborate anterior.
În esență, nici până în prezent partidele politice nu au ajuns la un numitor comun în ceea ce privește acest aspect.

Legea salarizării în sectorul bugetar este în prezent obiectul unor negocieri care se desfășoară sub auspiciile președinției, a dezvăluit premierul interimar Ilie Bolojan în urma discuțiilor purtate.

„sub medierea președinției”

sunt cuvintele exacte folosite de către acesta.

În urma unei declarații recente, președintele României a inițiat o discuție crucială la Parlament prin intermediul lui Radu Burnete.
În zilele următoare, există speranța că liderii politici responsabili din România vor reuși să ajungă la un consens privind aspectele legate de atragerea fondurilor europene și de implementarea unor reforme durabile și realiste din punct de vedere financiar.

„În aceste zile, președintele României, prin Radu Burnete, a generat o dezbatere la Parlament și în zilele următoare sper ca oamenii politici responsabili din România să cadă de acord că aceste aspecte care țin de absorbția fondurilor europene, reforme făcute cu cap, care sunt sustenabile și care țin cont de situația financiară a țării, vor găsi o formulă pentru a avea o lege a salarizării”,

În urma unei întrebări legate de acest subiect, Nicușor Dan, în calitate de președinte, și-a exprimat optimismul moderat cu privire la rezolvarea situației, afirmând că „sunt moderat optimist că vom reuși să o soluționăm” nu a fost gasit, asa ca:

„moderat optimist că o vom scoate la capăt”

rămâne acelasi.
Deci, Nicușor Dan a mentionat

„moderat optimist că o vom scoate la capăt”

.

Și procesul de modernizare a vămilor a înregistrat întârzieri. Implementarea acestui proces a fost, de asemenea, afectată de blocaje.

Potrivit raportului întocmit de către Ministerul Fondurilor Europene, o altă reformă a cărei implementare întârzie vizează modernizarea sistemului vamal și introducerea vămii electronice.

În raport, autoritățile au remarcat că procesul de reformă suferă de întârzieri în comparație cu planificarea inițială.

„Reforma înregistrează întârzieri față de calendarul propus”

este declarația oficială făcută în acest sens.

Însăși transformarea companiilor de stat rămâne încă în așteptare, procesul fiind într-o stare de incertitudine.

Reforma societăților de stat rămâne un alt domeniu în care România are obligații restante.
La Bruxelles, România și-a luat angajamentul ca minimum 3 companii de stat din sectoarele energetic și de transport să fie fie listate la bursă, fie restructurate.

Comisia Europeană va trebui să evalueze dacă restructurarea propusă de către autoritățile bucureștene pentru Telecomunicații CFR SA, Filaret SA și Electrocentrale Grup SA este suficientă, sau dacă sunt necesare măsuri suplimentare.
În acest an, a fost propusă o restructurare pentru aceste entități, iar acum se așteaptă decizia Comisiei Europene în legătură cu suficiența măsurilor luate.
O posibilă decizie a Comisiei Europene ar putea impune cerințe adiționale.

Nu s-a reușit încă atragerea niciunei sume din cadrul PNRR.

29,2 miliarde de euro erau disponibili inițial pentru România prin intermediul PNRR.
Această valoare a suferit însă o reducere după renegocierile din 2025, scadând la aproximativ 21,4 miliarde euro.

La sfârșitul anului precedent, suma totală primită de România 10 miliarde de euro a fost ușor depășită.

La două zile în urmă, aprobarea unei noi solicitări de fonduri din cadrul PNRR a fost acordată de către Comisia Europeană, aceasta fiind evaluată la 2,6 miliarde de euro.