Înalta Curte de Casație și Justiție se opune vehement deciziei Guvernului de a reduce fondurile alocate personalului din instanțele judecătorești. Această decizie de reducere a bugetului este atribuită în întregime Guvernului, chiar dacă modificarea bugetului a fost inițiată de liderii coaliției de guvernare.
În urma deciziei liderilor coaliției de guvernare de a integra pachetul de solidaritate propus de PSD, în valoare de 1,1 miliarde de lei în bugetul pentru anul 2026 și de a amâna achitarea drepturilor salariale câștigate de magistrați prin hotărâri judecătorești, Înalta Curte de Casație și Justiție solicită sistarea imediată a acestor practici de reeșalonare unilaterală. În cazul în care solicitarea nu va fi soluționată, instituția avertizează că va iniția
o acțiune în justiție
cu scopul de a obliga Guvernul să achite sumele restante reprezentând drepturi salariale obținute de magistrați în urma unor decizii judecătorești.
Citește șiȘeful Anthropic ar urma să ia cina alături de Donald Trump, după luni întregi de conflicte cu Guvernul SUA
În urma unor evoluții recente, Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, avertizează că ar putea iniția o procedură judiciară pentru a determina Guvernul să achite sumele datorate către magistrați ca urmare a unor hotărâri judecătorești. Acțiunea ar putea avea loc în cazul în care Executivul nu își respectă obligațiile.
Un aviz oficial emis de către Înalta Curte de Casație și Justiție a fost dat publicității.
Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție vine ca urmare a unei situații alarmante create de Guvernul României, care a implementat în mod repetat și sistematic politici menite să reducă și să afecteze drepturile magistraților.
Aceste măsuri restrictive au început cu modificările aduse sistemului de pensii și au continuat cu nesăbuința de a respecta obligațiile legale privind executarea sentințelor judecătorești definitive.
Acest fenomen nu este un incident izolat, ci mai degrabă o tradiție îngrijorătoare care ridică dubii serioase privind respectarea statului de drept.
Executarea hotărârilor judecătorești nu este opțională. Executarea nu poate fi amânată, reinterpretată sau făcută discreționar.
Această declarație subliniază că executarea sentințelor este obligatorie și nu poate fi supusă unor interpretări subiective sau deciziilor arbitrare.
În situația în care obligațiile stabilite prin sentințe definitive sunt supuse în mod sistematic unor proceduri de reeșalonare impuse unilateral de către stat, în calitate de debitor, ceea ce îi permite să decidă de unul singur momentul și modul în care își îndeplinește obligațiile, ne confruntăm cu un comportament care contravine ordinii juridice.
Drepturile recunoscute prin hotărâri judecătorești reprezintă creanțe certe, protejate ca bunuri
.
Însă, atunci când executarea acestor drepturi este amânată în mod repetat pe perioade lungi, acest lucru are un impact direct asupra dreptului de proprietate și subminează securitatea juridică.
Înalta Curte de Casație și Justiție consideră că deciziile instanțelor judecătorești nu ar trebui să fie privite ca simple recomandări, ci ca obligații legale ce trebuie respectate. Statul român are, într-adevăr, o responsabilitate constituțională și internațională de a se asigura că aceste decizii sunt puse în aplicare. În acest context, Înalta Curte cere Guvernului să înceteze practica de a reprograma unilateral plățile către instanțele judecătorești. În cazul în care nu se vor lua măsuri adecvate, Înalta Curte va iniția toate procedurile legale posibile, inclusiv intentarea unei acțiuni în justiție, pentru a forța Guvernul să aloce fondurile necesare pentru a îndeplini obligațiile de plată scadente.
Statul de drept nu este negociabil. Hotărârile judecătorești nu sunt facultative. Guvernul nu poate evita la nesfârșit executarea acestora pentru că legea nu este opțională.
Se înregistrează o evoluție în ceea ce privește Șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, care a lansat o avertizare privind intentia de a demara o procedură judiciară.
Guvernul este vizat de această acțiune, scopul fiind asigurarea plății drepturilor salariale câștigate de magistrați prin hotărâri judecătorești.
În acest context, Lia Savonea a declarat:
„o acțiune în justiție”
pentru a obține respectarea drepturilor salariale obținute de magistrați.
COMENTARII / 0