Lidera stângii radicale ce aspiră la funcţia de primar al Berlinului a promis luni că va aborda problema chiriilor inaccesibile din capitala Germaniei, însă s-a confruntat imediat cu presiuni de a lua măsuri în urma acuzaţiilor de antisemitism apărute la adresa anumitor filiale ale partidului său, relatează Reuters și Agerpres.
Elif Eralp a ghidat partidul Die Linke (Stânga) către cea mai bună performanță obținută până acum în Berlin, depășind partidul conservator al cancelarului Friedrich Merz în competiția pentru funcția de primar și se pregătește să conducă, pentru prima dată, o coaliție guvernamentală a orașului.
„Berlinul a votat clar pentru o schimbare de politică, pentru un oraş accesibil unde toată lumea poate trăi cu demnitate, indiferent de venit sau origine, şi pentru ca, în sfârşit, criza chiriilor să fie abordată în mod consecvent”, a declarat ea luni.
Citește șiFT: SUA propun deblocarea unor active rusești pentru reluarea negocierilor de pace în Ucraina
Descris cândva de fostul primar Klaus Wowereit drept un oraş „sărac, dar sexy”, Berlinul a devenit tot mai scump, iar chiriile sale mici de altădată sunt acum de domeniul trecutului.
Recomandări de videoclipuri
Eralp s-a angajat să exproprieze peste 200.000 de locuinţe deţinute de mari companii imobiliare, în cadrul unei campanii care a adus partidului – ale cărui rădăcini se află în fostul Partid Comunist din Germania de Est – câştiguri electorale atât în zonele centrale şi vestice ale oraşului, cât şi în bastioanele sale tradiţionale din est.
„Îmi menţin poziţia”, a declarat ea luni, în pofida semnelor de întrebare privind finanţarea unei măsuri pe care social-democraţii (de centru-stânga) au estimat-o la aproximativ 20 de miliarde de euro (22,94 miliarde de dolari).
Ea a afirmat că urmăreşte să reducă influenţa marilor proprietari de locuinţe, precum Deutsche Wohnen şi Vonovia. Directorul executiv al Vonovia, Luka Mucic, a declarat că grupul este pregătit să discute despre soluţii la criza locuinţelor din Berlin, dar a subliniat că măsurile socialiste „nu creează locuinţe noi”.
În comparație cu primarul Zohran Mamdani din New York
Merz, care a susţinut că o astfel de politică ar avea „efecte devastatoare” asupra investiţiilor străine dacă ar fi vreodată pusă în practică, a declarat că se aşteaptă la adoptarea rapidă a unei legislaţii care să prevină exproprierile.
Unii îl compară cu primarul newyorkez Zohran Mamdani, al cărui efort pentru locuințe accesibile a generat o victorie neașteptată în anul precedent; Eralp, în vârstă de 45 de ani, descindește dintr-o familie de turci de stânga care a solicitat azil în Germania în urma loviturii de stat militară din 1980.
În același stil ca Mamdani, campania ei s-a axat în principal pe contactul direct cu alegătorii și pe platformele de social media, obținând performanțe remarcabile printre tinerii și atrăgând sprijinul a mii de berlinezi care anterior nu au votat.
„Ca femeie, ezit să mă compar cu un bărbat. Însă, în mod firesc, succesul lui Mamdani a reprezentat un exemplu important pentru noi”, a declarat ea. „Şi ne-am bucurat enorm, deoarece acea victorie electorală a transmis un semnal foarte clar – nu doar către New York, ci către întreaga lume”, a adăugat ea.
Înainte de campanie, ea era puțin recunoscută în afara cercurilor de stânga, însă acum se pregătește să preia conducerea Berlinului într-un moment în care partidul de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a înregistrat progrese tot mai semnificative la nivel național și a obținut cel mai bun rezultat din istoria sa în capitală, orașul cunoscut pentru orientarea sa liberală.
Partenerii potențiali pentru o coaliție, social-democraţii (de centru-stânga) și Verzii (ecologişti), și-au exprimat disponibilitatea de a discuta constituirea unui guvern.
Asigurarea securității evreilor și musulmanilor din Berlin este o „prioritate absolută”.
Amândoi au solicitat lui Eralp să răspundă la acuzaţiile de antisemitism, care au rămas nerezolvate de mult timp, adresate filialelor locale ale partidului din Berlin și, de obicei, asociate cu critici la adresa Israelului.
În Germania, această problemă este deosebit de delicată, deoarece țara a observat o creștere a incidentelor antisemite în urma atacului din 7 octombrie 2023 asupra Israelului, orchestrat de gruparea militantă Hamas, și ulterior, în urma campaniei israeliene ce a distrus Fâşia Gaza și a provocat moartea a zeci de mii de persoane.
Merz a afirmat că creșterea antisemitismului constituie o
„ruşine pentru Germania”
și a promis acțiuni pentru a combate incidentele din Berlin, despre care a menționat că au generat îngrijorare printre partenerii europeni.
Eralp a declarat că „prioritatea sa absolută” este de a se asigura că evreii din Berlin, împreună cu musulmanii și toate celelalte grupuri,
„se simt în siguranţă şi pot duce o viaţă bună aici”
.
Este absolut clar că glorificarea violenţei şi a terorismului este complet inacceptabilă,
Eralp a afirmat în cadrul unei conferințe de presă.
COMENTARII / 0