În cadrul evenimentului denumit Alegerile anticipate: revenirea democratică la vot a cetățenilor europeni, s-au adunat europarlamentari și specialiști care au analizat validitatea guvernării și dreptul cetățenilor de a-și exprima voința prin vot.
În cadrul unei dezbateri susținute de delegația AUR din cadrul grupului ECR, s-a analizat situația politică din România și modul în care alegerile anticipate ar putea facilita depășirea crizelor instituționale.
Europarlamentarul AUR Georgiana Teodorescu a precizat motivul pentru care situația României solicită o astfel de dezbatere la nivel european.
Citește șiMihai Jurca calculează 400 de milioane de euro dobândă pe lună la SAFE
„Și, deși alegerile anticipate reprezintă, fără îndoială, un mecanism democratic, necesitatea acestei dezbateri este determinată de criza politică și de blocajul instituțional cu care se confruntă România, țara mea. Actualul președinte al României s-a poziționat ferm împotriva organizării alegerilor anticipate, deși țara se află în criză și are nevoie urgentă de un guvern.
Pentru a-și justifica poziția, acesta a invocat tot felul de argumente nedemocratice, precum „Creditorii externi ai României nu vor alegeri anticipate” sau, și mai grav, a afirmat că este un om responsabil și că nu se joacă cu soarta României prin organizarea alegerilor anticipate. Ca și cum a le permite cetățenilor să voteze ar reprezenta un act de iresponsabilitate.”
Polonezul Patryk Jaki, copreședintele Grupului ECR, a transmis un mesaj în aceeași direcție, subliniind că menținerea unui blocaj politic nu poate fi susținută prin neorganizarea unui nou scrutin.
„Alegerile anticipate nu reprezintă o amenințare la adresa democrației, ci sunt însăși expresia democrației. (…) Nu este nimic nedemocratic în a le reda cetățenilor dreptul de a decide prin vot. Ceea ce este însă nedemocratic este să menții o țară într-un blocaj politic pentru că cei aflați la putere nu sunt dispuși să convoace alegeri sau, pur și simplu, se tem să piardă puterea. Iar acest lucru este deosebit de important în cazul României.”
Patryk Jaki a insistat asupra necesității unui guvern care să beneficieze de un mandat democratic clar, criticând invocarea creditorilor externi în discuțiile privind viitorul politic al României.
„România este un partener esențial al Uniunii Europene și al NATO. Are nevoie de un guvern puternic, învestit cu un mandat clar și legitim din partea cetățenilor români. Iar atunci când este desemnat un prim-ministru, există un principiu fundamental: trebuie să asculți vocea cetățenilor. Nu pe cea a creditorilor externi. Nu poți continua să propui un candidat după altul, în condițiile în care fiecare încercare eșuează.”
Nicola Procaccini, copreședintele Grupului ECR, a difuzat un clip video în care a subliniat că participarea la vot reprezintă un mijloc de a asigura responsabilitatea democratică.
„În orice sistem democratic, puterea nu există pentru ea însăși. Suveranitatea aparține poporului. Atunci când politica pierde contactul cu realitățile cotidiene sau când consensul politic ajunge într-un punct mort, revenirea la urne nu reprezintă un risc. Dimpotrivă, reprezintă cea mai înaltă expresie a responsabilității democratice. Alegerile reprezintă mecanismul fundamental prin care poate fi reînnoită încrederea cetățenilor și prin care se asigură că guvernele rămân răspunzătoare în fața acestora.”
Carlo Fidanza, liderul delegației Fratelli d’Italia din Parlamentul European și vicepreședinte executiv al ECR, a prezentat modul în care Italia a gestionat perioadele de instabilitate politică, comparând aceste episoade cu contextul actual din România.
“Se vede acum în România: este o situație de blocaj politic. Asta nu oferă României șansa de a se manifesta pe deplin ca putere în contextul internațional, într-un context în care este nevoie de națiuni puternice, de guverne solide, de guverne care să aibă acea legitimitate pe care le-o oferă cetățenii și mandatul democratic direct.”
Asta este diferența. Singurul răspuns posibil, în prezent, la blocajul politic îl reprezintă alegătorii. Așa funcționează democrația, iar experiența noastră în Italia s-a născut din acest tip de procese.”
Intervențiile au evidențiat o temă comună a dezbaterii: atunci când negocierile politice nu reușesc să producă o guvernare stabilă, alegerile anticipate reprezintă un mecanism prin care cetățenii pot decide din nou cine îi reprezintă.
În cadrul discuției a fost prezentată și opinia profesorului bulgar Petar Iliev, care a apelat la experiența Bulgariei pentru a demonstra că alegerile anticipate pot constitui o soluție constituțională în situații în care nu se poate obține o majoritate stabilă.
„În condițiile constituționale adecvate, acestea pot însemna cu totul altceva. Pot reprezenta un instrument de reînnoire democratică, de corectare a direcției politice și, mai presus de toate, de readucere a puterii politice la sursa sa legitimă: poporul.”
COMENTARII / 0