Liderii europeni se reunesc: Ucraina, Iran și criza energetică pe ordinea de zi

Fotografii recente îl arată pe Nicușor Dan în cadrul reuniunii Consiliului European. În cadrul unei întâlniri preliminare, Nicușor Dan a avut un schimb de opinii...

Fotografii recente îl arată pe Nicușor Dan în cadrul reuniunii Consiliului European.

În cadrul unei întâlniri preliminare, Nicușor Dan a avut un schimb de opinii cu Antonio Costa, președintele Consiliului European, precum și cu primul ministru al Bulgariei, Andrey Gurov.
Fotografiile îl surprind pe președinte la începutul reuniunii Consiliului European.

Italia împreună cu Danemarca lansează o avertizare cu privire la posibilitatea unei crize a migrației în cazul în care conflictul din regiunea Orientului Mijlociu se va înrăutăți.

Citește șiAlexandr Stoianoglo, fost procuror general şi contracandidatul Maiei Sandu la alegerile prezidenţiale din Republica Moldova din 2024, şi Fiodor Gagauz, reprezentantul Partidului Socialiştilor, se vor confrunta în turul doi al alegerilor pentru funcţia de başcan al Găgăuziei

În ajunul reuniunii de vârf a liderilor europeni, Giorgia Meloni, prim-ministrul Italiei, și Mette Frederiksen, omologul său danez, au adresat o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care avertizează că Europa ar putea fi confruntată cu un flux migratoriu major.

Nu este cazul să se ignore posibilitatea unei crize a migrației

este mesajul transmis de cei doi lideri europeni.

Meloni și Frederiksen au emis o avertizare cu privire la posibilitatea unei crize migratorii fără precedent, asemănătoare celei din 2015, când un număr imens de persoane a fugit din fața conflictului din Siria și s-a dispersat în teritoriul european.

Uniunea Europeană se confruntă cu o posibilă criză umanitară de proporții, care nu numai că ar afecta direct persoanele vulnerabile, dar ar putea destabiliza și securitatea și coeziunea întregii comunități europene.

O abordare mai eficientă pentru ajutorarea persoanelor a fost propusă de Meloni și Frederiksen, sugerând că sprijinul direct în regiunile de origine ar putea fi oferit într-o manieră mai bună și mai eficientă.
Liderii Italiei și Danemarcei au adresat o solicitare Comisiei, și anume să examineze posibile soluții care să poată funcționa ca o frână de urgență în cazul unei deteriorări a situației.

„Putem ajuta mai multe persoane, mai bine și mai eficient, oferind sprijin direct în regiunile lor de origine”

, au transmis Meloni și Frederiksen.

Cele două entități au subliniat necesitatea unei pregătiri și acțiuni imediate, afirmând:

„De această dată trebuie să fim pregătiți și să acționăm”

.
Această declarație a fost făcută fără a specifica detalii suplimentare.

Declarația lui Sánchez subliniază că conflictul din Iran are consecințe devastatoare pe scară largă.

Pedro Sánchez, liderul guvernului spaniol, a reiterat condamnarea sa fermă față de conflictul din Iran, pe care îl califică drept ilegala.

Afirmația lui subliniază inexistența oricărui temei legitim, având în vedere numeroasele pierderi de vieți omenești și repercusiunile la nivel global.

Nu există nicio justificare

a fost declarația lui, care a făcut referire la consecințele devastatoare și impactul la scară mondială.

Tranziția verde a fost susținută de Sánchez, care a pledat pentru reducerea tensiunilor și a accentuat faptul că sursele de energie ale Europei sunt reprezentate de soarele și vântul, și nu de combustibilii fosili precum petrolul sau gazul.

Ucraina a fost, de asemenea, pe ordinea de zi a discuțiilor, unde a fost subliniată importanța respectării angajamentelor Uniunii Europene.

„trebuie respectate”

, a afirmat liderul spaniol, care a adresat, de asemenea, mulțumiri cancelarului german Friedrich Merz pentru sprijinul acordat Spaniei în cadrul negocierilor purtate cu președintele american Donald Trump.

Președintele francez a declarat că Uniunea Europeană se confruntă cu necesitatea de a-și consolida competitivitatea și de a face regulile mai simple.

La sosirea sa la reuniunea Consiliului European, Emmanuel Macron, președintele Franței, și-a exprimat sprijinul pentru o abordare care să implice atât simplificarea reglementărilor UE, cât și consolidarea competitivității acestui bloc comunitar.

Franța are drept obiectiv accelerarea procesului de simplificare și consolidarea pieței unice europene, concomitent cu creșterea volumului de investiții, în special în domenii precum inovația, cercetarea și tehnologia.

Macron a subliniat necesitatea de a diversifica parteneriatele în actualul context geopolitic.

În plus, a accentuat importanța unor acțiuni mai decisive împotriva influențelor externe în procesele electorale, menționând alegerile din Slovenia care au avut loc în acest sfârșit de săptămână și subliniind că este esențial ca europenii să ia măsuri pentru apărarea democrațiilor lor.

„Europenii trebuie să se mobilizeze pentru a-și proteja democrațiile”

Ucraina și Ungaria sunt în centrul atenției, iar potrivit acestuia, hotărârea din decembrie necesită o implementare efectivă. El a exprimat optimismul său cu privire la posibilitatea unor evoluții pozitive astăzi, în legătură cu această chestiune.

În contextul Orientului Mijlociu, o nouă solicitare de dezescaladare a fost lansată, precum și necesitatea de a asigura protecția infrastructurii legate de energie a fost subliniată de către Macron.

Creșterea prețurilor la energie a determinat-o pe Merz să lanseze o avertizare cu privire la necesitatea unei reacții europene. Prețurile în creștere reprezintă un semnal de alarmă pentru continent.

Urcarea vertiginoasă a costurilor energetice în Europa impune implementarea unor soluții practice pentru economiile europene, potrivit declarațiilor cancelarului german Friedrich Merz.

Europa se confruntă cu o provocare economică majoră, fiind necesară o schimbare semnificativă pentru a răspunde eficient creșterii rapide a costurilor energetice și pentru a păstra competitivitatea industrială.

70,7 euro/MWh a devenit noul prag pentru prețul gazelor în Europa, după o creștere de aproape 30%, informează Financial Times.

113 dolari pe baril a fost prețul până la care a ajuns petrolul Brent, după o creștere de peste 5%, în urma primelor tranzacții desfășurate la Londra.

UPDATE: Viktor Orbán, prim-ministrul Ungariei, a făcut o declarație importantă, afirmând că Budapesta se abține de la susținerea oricărei decizii favorabile Ucrainei, condiționând acest sprijin de reluarea fluxului de petrol prin conductele „Drujba”.

Ungaria va adopta o poziție fermă în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina, după cum a declarat liderul ungar, care a avertizat că Budapesta nu va fi de acord cu nicio decizie care îi favorizează pe ucraineni.
În opinia sa, garanțiile oferite până în prezent sunt nerealiste și a subliniat necesitatea ca petrolul să poată ajunge în Ungaria pentru a marca începutul unei noi etape.

„Petrolul trebuie să ajungă în Ungaria – abia atunci vom intra într-un nou capitol”

La reuniunea de vârf a Consiliului European, Ucraina, Iranul și creșterea costurilor energetice au fost subiectele dominante pe ordinea de zi a discuțiilor dintre liderii europeni. Italia și Danemarca au emis avertismente cu privire la posibilitatea unei crize migraționiste. Preocupările legate de această situație au fost exprimate în cadrul summitului. Potrivit unor declarații,

„Budapesta nu va susține nicio decizie pro-ucraineană”

, a afirmat Orban.

Deși reuniunea de vârf este dominată de subiecte precum Ucraina și Iranul, un alt aspect important este reprezentat de posibila ultima participare a premierului ungar Viktor Orbán la Consiliul European, eveniment care coincide cu o perioadă electorală dificilă pentru el, în care se confruntă cu un deficit de nouă puncte în fața principalului său rival, Péter Magyar, înaintea alegerilor programate pentru 12 aprilie.

Nu sunt informații direct citate care să necesite reproducerea exactă

Economia Ucrainei se află într-un punct critic, discuțiile fiind concentrate pe deblocarea unui pachet de finanțare vital pentru menținerea sa în funcțiune.
Premierul ungar Viktor Orbán și ceilalți lideri ai Uniunii Europene fuseseră de acord cu acest plan încă din luna decembrie.
Ulterior, însă, Budapesta și-a retras sprijinul, motivând această decizie prin disputa privind conducta petrolieră Druzhba.

Semnalele transmise de diplomații europeni, înainte de reuniunea la nivel înalt, UE și Ungaria fiind părți implicate, lasă să se înțeleagă că rezistența lui Orban la acordarea de fonduri împrumutate Ucrainei a depășit un prag politic considerat crucial. Această poziție ar putea provoca o ripostă severă din partea comunității europene după alegerile ce vor avea loc în Ungaria.
Fără îndoială, până în prezent, UE a ales să nu intre într-o confruntare majoră cu Budapesta, inclusiv prin neaplicare a mecanismului prevăzut în Articolul 7, care ar putea conduce la suspendarea dreptului de vot al Ungariei în cadrul UE, însă această rezervă ar putea să dispară odată cu încheierea procesului electoral.

Declarația ministrului suedez pentru afaceri europene, Jessica Rosencrantz, a scos în evidență „Comportamentul Ungariei reprezintă un nou minim istoric”. În urma unei întrebări privind disponibilitatea Stockholmul de a sprijini implementarea unor măsuri juridice împotriva Budapestei, printre care și Articolul 7, oficiala a dat o declarație:

„Absolut, suntem deschiși”

.

Uniunea Europeană se află în fața posibilității unei noi mandate pentru Orban.

În urma posibilelor schimbări politice din Ungaria, Orbán și Péter Magyar sunt vizați de discuții în rândul diplomaților europeni.
O realegere a lui Orbán ar declanșa probabil un dialog aprofundat între statele membre UE cu privire la modul de gestionare a viitoarelor relații cu Ungaria.
Pe de altă parte, în cazul unei victorii a lui Péter Magyar, se vehiculează o posibilă strategie de așteptare din partea liderilor europeni, scopul fiind evaluarea unei eventuale abordări mai constructive din partea noului guvern ungar.

La începutul săptămânii, reuniunea miniștrilor de externe a scos în evidență nemulțumirea față de Budapesta.
Johann Wadephul, ministrul german de externe, a exprimat opinia că Ungaria nu ar trebui să continue să obstrucționeze, întrucât acest comportament „nu mai poate fi acceptat”.
În discuțiile purtate cu șeful diplomației ungare, Péter Szijjártó, au existat și alte intervenții mai ferme din partea miniștrilor, potrivit mai multor diplomați.

Ucrana a raportat deteriorarea conductei Druzhba în ianuarie, după un presupus atac efectuat de Rusia, ceea ce a dus la o creștere a tensiunilor. Această situație a fost invocată de Orbán drept motiv pentru a se opune acordării unui împrumut în valoare de 90 de miliarde de euro, pe care anterior îl susținuse. De asemenea, Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, a refuzat timp de mai multe săptămâni să permită experților europeni să inspecteze conducta, adăugând că

„Kievul nu este interesat să repare infrastructura”

. Aceste declarații au contribuit la escaladarea tensiunilor.

UE a făcut publică informația că marți Ucraina a fost de acord cu propunerea europeană de a sprijini eforturile de reparare a conductei Druzhba, mișcare care ar putea crea o oportunitate politică pentru Viktor Orbán și o potențială soluție de compromis la Bruxelles.

23 februarie a fost data la care președintele Consiliului European, António Costa, a transmis o scrisoare către Orbán, în care exprima îngrijorarea că o eventuală retragere a sprijinului pentru împrumut ar putea încălca principiul cooperării loiale în cadrul UE și ar putea conduce la repercusiuni juridice.
Ulterior, s-a renunțat la ideea de a intenta o acțiune în justiție împotriva Budapestei, având în vedere că Curtea de Justiție a UE ar necesita o perioadă prea lungă de timp pentru a emite o decizie, în timp ce Uniunea Europeană este în căutarea unei soluții rapide.

Problemele legate de Iran sunt pe ordinea de zi a discuțiilor.

Securitatea energetică a devenit o preocupare majoră pentru liderii europeni, odată cu creșterea prețurilor petrolului ca urmare a atacurilor americano-israeliene asupra Iranului și a temerilor legate de posibile perturbări ale traficului prin Strâmtoarea Hormuz.
La sosirea sa la summit, premierul belgian Bart De Wever a subliniat că prețurile la energie constituie „o prioritate de vârf pentru ziua de astăzi”.

În ajunul reuniunii de la Bruxelles, oficialii au tras un semnal de alarmă: Iranul și Qatarul fiind vizate de atacuri care afectează grav producția de gaze, ceea ce pune o presiune enormă pe umerii liderilor UE pentru a rezolva prompt problema creșterii prețurilor la energie.

În ajunul reuniunii la nivel înalt, Italia, puternic dependentă de importurile de gaze naturale lichefiate din Qatar, conduce o inițiativă pentru determinarea Uniunii Europene să identifice posibile soluții, printre care ajutor financiar, reducere a impozitelor pe energie și ajustări ale mecanismelor de stabilire a tarifelor în cadrul blocului comunitar, potrivit declarațiilor a doi oficiali familiarizați cu pregătirile pentru acest eveniment.

De Wever a exprimat opinia că Belgia menține o poziție fermă în ceea ce privește exercitarea unei presiuni maxime asupra Rusiei și adeziunea la cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni.
În același timp, el a atras atenția asupra faptului că nu este rezonabil ca Europa să suporte costurile unui război fără a avea o reprezentare adecvată la masa negocierilor.
În legătură cu tensiunile cu Iranul, De Wever a declarat fără echivoc că nu există o intenție din partea Belgiei de a se implica în acest conflict.

COMENTARII / 0