Liderul PSD despre alegătorii AUR: Nu sunt extremiști

În cadrul emisiunii „Ai Aflat” cu Ionuț Cristache, de la Gândul, Sorin Grindeanu, liderul PSD, a exprimat opinii divergente față de cei care consideră extremiști susținătorii AUR.

„Nu i-aș cataloga ca extremiști”

pe cei 1,6 milioane de români care au optat pentru acest partid, a afirmat el. Declarația a avut loc într-un context în care se discutau rezultatele alegerilor.

Citește șiBătălia pentru miliardele UE: Nicușor Dan și Giorgia Meloni mobilizează 17 state împotriva reducerii fondurilor europene

Grindeanu a fost abordat cu privire la posibilitatea ca AUR să fie parte a unei coaliții cu orientare pro-occidentală.
În loc de un răspuns direct, acesta a optat pentru o poziție evazivă în ceea ce privește încadrarea AUR într-o anumită categorie.
El a ales să nu catalogheze partidul ca fiind fie pro-, fie anti-occidental, remarcând în schimb că nu a fost încheiat niciun acord de guvernare între PSD și AUR, ci doar un înțeleger punctuală la nivel parlamentar pentru a sprijini o moțiune de cenzură.

În legătură cu chestionarul despre alegătorii AUR și posibila lor etichetare ca extremiști, liderul social-democrat a oferit un răspuns tranșant.

„AUR a primit 1,6 milioane de voturi de la români. Nu i-aș cataloga pe cei care i-au votat ca fiind extremiști”

,
a declarat el, respingând astfel această idee.

Care sunt punctele comune și care sunt diferențele dintre PSD și AUR este o întrebare care a suscitat interesul multor persoane. Legăturile și divergențele dintre aceste două entități politice au devenit un subiect de discuție aprinsă.

Există anumite aspecte similare între cele două formațiuni politice, potrivit spuselor lui Grindeanu, care a admis că nu numai diferențele, ci și punctele comune le caracterizează.

În ceea ce privește orientarea economică, o abordare mai naționalistă a fost menționată ca fiind similară. Cu toate acestea, au fost identificate multiple diferențe între cele două entități politice, iar posibilitatea unui acord de guvernare în acest moment pare foarte puțin probabilă.

Obiectivul PSD este să participe la guvernare, însă nu în calitate de partid dominant, ci într-o formulă mai largă.

În legătură cu posibilitatea de a prelua puterea, Grindeanu a oferit un răspuns fără echivoc.

„Evident, Partidul Social-Democrat își dorește la guvernare”

, a afirmat el, adăugând că această dorință nu se poate concretiza exclusiv prin eforturile PSD, deoarece acest lucru nu depinde doar de această formațiune politică.

PSD are în vedere o posibilă reînființare a coaliției anterioare, alcătuite din PSD, PNL, USR și UDMR, pe care o va propune la discuțiile de la Cotroceni.
Ideea unui guvern minoritar a fost însă respinsă, fiind considerată de către social-democrați drept un „guvern de sacrificiu”.

Nu i-aș cataloga ca extremiști

pe cei care ar susține o astfel de soluție, însă a explicat că PSD dispune de 128 de parlamentari și că este posibilă formarea unor majorități și fără participarea sa.
În același timp, a subliniat că nicio configurație care exclude PSD sau care nu include un număr suficient de parteneri nu poate asigura majoritatea necesară pentru funcționarea eficientă a guvernului.

a fost eliminat, reformulat pentru a respecta cerințele:

La Cotroceni, social-democrații vor înainta propunerea de reconstituire a fostei alianțe politice, formată din PSD, PNL, USR și UDMR.
Un guvern minoritar a fost calificat drept „guvern de sacrificiu”, fiind astfel exclus din calculele PSD.
Cu un număr de 128 de parlamentari, PSD consideră că poate fi o forță cheie în negocieri, deoarece majoritățile se pot stabili și fără sprijinul său.
Orice aranjament politic care nu include PSD sau nu dispune de un număr suficient de parteneri este considerat inadecvat pentru a atinge majoritatea parlamentară necesară.