Lucian Pahonțu reacționează la acuzații despre 1989 și Mineriada

Directorul SPP, Lucian Pahonțu, a transmis luni, 31 august, că „afirmațiile care mă vizează sunt neadevărate și lipsite de fundament” și că respinge „orice acuzație de implicare în reprimarea violentă a manifestațiilor” din 21 decembrie 1989, în Piața Universității, sau de implicare în violențele de la Mineriada din 1990. Totuși, Pahonțu nu a scos niciun cuvânt despre Vasile Milea, după ce Recorder a scris că actualul șef al SPP este nepotul lui.

„Afirmațiile care mă vizează sunt neadevărate și lipsite de fundament. Nu am ascuns niciodată aspecte privind parcursul meu profesional. Datele sunt cunoscute în spațiul public și sunt disponibile în mediul virtual de foarte mulți ani. Poziția mea este simplă: nu am desfășurat niciodată activități care să vizeze încălcarea sau îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale și care ar putea fi încadrate în categoria faptelor de „poliție politică”. Având în vedere acțiunile mele din acea perioadă, am convingerea că acest aspect va fi evidențiat de verificările întreprinse de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, instituție care are la dispoziție toate mecanismele legale pentru a clarifica veridicitatea afirmațiilor mele”, a transmis Pahonțu într-un punct de vedere adresat presei.

Și a continuat: „Resping cu fermitate orice acuzație de implicare în reprimarea violentă a manifestațiilor care au avut loc în zilele de 21 și 22 decembrie 1989 în Piața Universității și în violențele împotriva protestatarilor din Piața Universității, din zilele de 13-14 iunie 1990”.

Citește șiTeddy Riner, cvintuplu campion olimpic la judo, își anunță candidatura la președinția Franței

Pe 22 decembrie 1989, nu a avut loc o reprimare violentă a protestelor, contrar afirmației lui Pahonțu. În acea zi, Ceaușescu a părăsit sediul CC al PCR, astăzi MAI, cu elicopterul, la puțin peste ora 12:00.

Din 22 decembrie 1989, o fotografie surprinde momentul în care Nicolae Ceaușescu părăsește sediul CC al PCR cu un elicopter. În doar câteva ore, el a fost capturat în Târgoviște și ulterior, pe 25 Decembrie, a fost executat în perioada de Crăciun. Foto: Profimedia

Pahonțu a declarat ulterior că a finalizat studiile la Scolii Militare de Ofițeri Activi din Sibiu, specializarea transmisiuni, și că între 1987-1989 a ocupat funcția de comandant de pluton în cadrul Trupelor de Securitate, având responsabilități limitate la domeniul transmisiunilor.

„În seara zilei de 21 decembrie 1989, compania din care făceam parte s-a deplasat, la ordin, în trei locuri: în jurul orei 20:00, am primit ordin să ne deplasăm la Casa Scânteii (denumită în prezent Casa Presei Libere); în jurul orei 21:00, am primit ordin să ne deplasăm pe platoul din fața restaurantului Cina și, în jurul orei 22:00, am primit ordin să intrăm în dispozitivul de blocare de pe strada 13 Decembrie (denumită în prezent str. Ion Câmpineanu), pe care nu l-am părăsit până la ora 02:00 (22 decembrie), când am primit ordinul să ne întoarcem la camioanele de transport ale unității, în care am rămas, în repaos, până în dimineața zilei de 22 decembrie 1989”, a continuat șeful SPP povestea.

„În seara zilei de 21 decembrie 1989, după ce am primit ordinul în jurul orei 22:00, am intrat în dispozitiv pe strada 13 Decembrie la intersecția cu strada Academiei (denumire păstrată și în prezent), fără a avea asupra noastră muniția care a rămas în lăzi sigilate, în camioanele parcate în zonă. În fața dispozitivului nostru, spre Bulevardul Nicolae Bălcescu (denumire păstrată și în prezent), la aproximativ 100 metri, era un cordon de Miliție. În fața acestora, la alți 150 metri, pe trotuarul de la ieșirea în Bulevardul Nicolae Bălcescu, era un cordon format din militari ai Ministerului Apărării Naționale. În fața lor, pe bulevard, erau staționate blindate și forțe ale Ministerului Apărării Naționale. În cele aproximativ patru ore în care ne-am aflat în dispozitivul de la intersecția străzilor 13 Decembrie și Academiei, nici eu și nici militarii aflați în subordinea mea nu ne-am modificat poziția și nu am avut vreun contact direct cu revoluționarii”, a susținut Pahonțu.

„În dimineața zilei de 22 decembrie 1989, în jurul orei 09:00, la ordin, am coborât din camioane și am reintrat în dispozitivul aflat la intersecția străzilor 13 Decembrie și Academiei, unde acționasem și în seara precedentă. În acea dimineață, dispozitivul din zonă era format astfel: în fața noastră se afla un cordon de subofițeri și ofițeri de Miliție, iar în spate două blindate ale M.Ap.N. În jurul orei 10:00, la ordin, am permis accesul manifestanților în Piața Republicii (în prezent Piața Revoluției), iar aceștia ne-au îmbrățișat și ne-au dat flori și mâncare. Ulterior, am primit ordin să ne retragem către camioane, ne-am îmbarcat în ele și ne-am întors la unitate. Menționez că, la sosirea în unitate, muniția a fost verificată și predată și nu lipsea niciun cartuș”, a explicat el.

„Reiterez, fără echivoc: în niciun moment din timpul evenimentelor din 21 și 22 decembrie 1989, nici eu, nici militarii aflați în subordinea mea nu am fost la baricada de la Intercontinental și nici pe Bulevardul Nicolae Bălcescu, nu am avut muniție asupra noastră și nu am avut niciun contact cu revoluționarii, cu excepția momentului în care aceștia au fraternizat cu militarii, așa cum am precizat deja. Aceasta este realitatea acelor zile, pe care am consemnat-o și în declarația din martie 1990”, a afirmat șeful SPP.

„De asemenea, resping cu fermitate orice acuzație de implicare în violențele împotriva protestatarilor din Piața Universității, care au avut loc în zilele de 13-14 iunie 1990. În cele două zile, eu și militarii din subordinea mea nu am participat la evenimentele din București. În intervalul respectiv, am rămas în cazarmă, conform documentelor aflate în arhiva Jandarmeriei Române. Potrivit regulamentelor militare, orice acțiune se realizează în baza unui ordin care este consemnat în documente ce se arhivează și se păstrează. Potrivit acestora, nici eu, nici militarii din subordinea mea nu am părăsit cazarma până în data de 15 iunie 1990, când am primit ordin să particip, cu 72 de militari, la menținerea ordinii publice în Piața Universității. În acea zi nu au avut loc manifestații în Piața Universității, nu au fost înregistrate violențe, iar minerii s-au retras din zona respectivă și au plecat spre Valea Jiului”, a completat Pahonțu.

Pe parcursul anilor, activitatea

Lucian Pahonțu, liderul SPP:

„Îmi doresc ca acuzațiile ce mi se aduc și care îmi lezează demnitatea și cariera de militar să fie clarificate cât mai curând. De-a lungul carierei mele, am pus accent pe respectul față de oameni și mi-am ghidat acțiunile după valori precum integritate, loialitate, respect și responsabilitate”, a conchis el.

Pahonțu nu a refuzat să recunoască că este nepotul lui Vasile Milea.

Pahonțu nu a menționat în niciun moment acuzația că ar fi nepotul lui Vasile Milea, ultimul ministru al Apărării din perioada comunistă, care a decedat în condiții suspecte pe 22 decembrie 1989, înainte ca Nicolae Ceaușescu să părăsească sediul PCR cu elicopterul, iar sediul respectiv este astăzi Ministerul de Interne.

De unde a pornit controversa în care Nicușor Dan a susținut pe Lucian Pahonțu?

Pe 26 august, Recorder a scris că Pahonțu, șeful SPP de 21 de ani, și-a cosmetizat CV-ul și a ascuns o parte sensibilă a carierei sale. Publicația a susținut că Pahonțu este nepotul lui Vasile Milea, ultimul ministru al Apărării din perioada comunistă, a cărui moarte în interiorul Comitetului Central al PCR, actualul sediu al MAI, continuă să fie subiect de dezbatere.

Mai mult, Recorder a susținut și că Pahonțu a fost ofițer în Trupele de Securitate între 1987 și 1990 și că la Revoluția din 1989, în urma căreia Nicolae Ceaușescu a fost înlăturat de la putere, ar fi făcut parte din forțele de represiune trimise de fostul dictator contra manifestanților. Potrivit publicației, Pahonțu s-ar fi aflat în zona baricadei de la Hotelul Intercontinental în noaptea de 21 decembrie 1989, în care au fost uciși oameni. De asemenea, Recorder a susținut că Pahonțu a fost „în prima linie și la Mineriada din 13-15 iunie 1990”.

Pe 28 august, președintele Nicușor Dan a reacționat, spunând că „reprimarea manifestațiilor de la Revoluție, respectiv de la Mineriadă, fiecare dintre ele reprezintă o pată în istoria României” și că „este regretabil că parchetele nu au elucidat până în momentul ăsta și îmi doresc, dar sunt circumspect că vor reuși să o facă, trecând așa de mult timp de la acele evenimente”. „Orice persoană care a reprimat, participând la vreuna din aceste acțiuni de reprimare, din punct de vedere moral, nu are ce să caute într-o funcție înaltă în statul român. Domnul Pahonțu nu e în această situație”, a subliniat șeful statului.