În cadrul unei sesiuni de informare dedicată jurnaliștii români, declarațiile au fost prezentate în momentul lansării raportului anual al Uniunii Europene privind finanțele.
„Curtea de Conturi Europeană este un generator de încredere. Găsim erori, le transmitem, încercăm să îmbunătățim modul în care lucrurile se întâmplă din punct de vedere financiar”, a declarat Romașcanu.
El a menționat că Uniunea Europeană a adus României avantaje considerabile, inclusiv prin fondurile europene primite.
Citește șiManifestaţii violente în Italia: Confruntări între poliţie şi protestatari la Milano şi Bologna
„Dacă stăm să ne gândim la banii atrași față de banii pe care a trebuit să-i dăm, probabil că suntem la 100-110 miliarde atrași în România, față de până în 40 de miliarde pe care i-am plătit”, a afirmat el.
Romașcanu a subliniat că comunicarea adresată populației trebuie să inspire încredere în structurile europene.
Rata de eroare al cheltuielilor UE a atins 3,8%.
Conform raportului depus de Romașcanu, în anul 2025, Uniunea Europeană a realizat plăți totale de 216,4 miliarde de euro. Din această sumă, 176,3 miliarde de euro provin din bugetul UE, iar restul de 40,1 miliarde provin din Mecanismul de redresare și reziliență (MRR).
Estimarea ratei de eroare a cheltuielilor din bugetul UE a urcat la 3,8% în anul 2025, comparativ cu 3,6% în anul precedent.
Cele mai semnificative deficiențe au fost detectate în sectorul coeziunii, rezilienței și valorilor, unde eroarea a atins 6,6%, comparativ cu 5,7% în 2024. În sectorul resurselor naturale și mediului, eroarea a fost de 3,9%.
În contextul Mecanismului de redresare și reziliență, inspectorii au constatat dificultăți referitoare la atingerea scopurilor stabilite, amenințări de finanțare duplicată și lacune în controalele realizate.
„Am identificat jaloane și ținte neîndeplinite în mod satisfăcător, riscuri de dublă finanțare”.
a spus Romașcanu.
Conform declarației lui Romașcanu, mecanismele de verificare nu sunt suficient de eficiente.
Membrul Curții de Conturi Europene a adus în atenție și lacunele din mecanismele de control al cheltuielilor fondurilor europene.
„Mesajul este clar, ratele de eroare rămân peste pragul de materialitate, sistemele de control existente nu sunt suficient de eficace. În aceste condiții, nu ne putem baza pe deplin pe activitățile de control și verificările desfășurate de autoritățile din statele membre, în contextul gestiunii partajate”, a declarat Romașcanu.
El a semnalat că inițiativele privind bugetul multianual viitor al UE ar putea conferi autorităților naționale de control o responsabilitate sporită.
„Propunerea privind noul cadru financiar multianual ar conferi organismelor de asigurare din statele membre și sistemelor naționale de control responsabilitate mai mare, ceea ce reprezintă un motiv de îngrijorare”, a afirmat acesta.
„Dacă Uniunea Europeană se îndreaptă către o finanțare bazată pe jaloane și ținte care nu sunt legate de costuri, aceste jaloane și ținte trebuie să fie credibile, clar definite, măsurabile în mod obiectiv și direct legate de rezultatele care trebuie obținute”
a explicat el.
Conform rezultatelor auditorilor, corectarea problemelor detectate reprezintă un element crucial pentru îmbunătățirea administrării fondurilor europene.
COMENTARII / 0