Lucrările de dragare, în derulare zilele acestea, și de regularizare a Dunării în zona brațului Bala au fost de fapt propuse de responsabilii din domeniul energiei încă de acum 23 de ani – după data de 23 august, când s-a decis prima și unica dată, înainte de 13 iulie, oprirea totală capacităților nucleare de la Cernavodă – potrivit unui document guvernamental consultat de Mediafax.
părțile următoare ale articolului se află mai jos
În urmă cu 23 de ani, autoritățile din sectorul energetic sugerau realizarea unor lucrări de reglare a fluxului Dunării în zona de aducțiune a centralei Cernavodă, ca intervenție pe termen mediu și lung, în urma deciziei de 23 august privind oprirea controlată a Unității 1, singura încă funcțională la acea vreme.
Citește și„Dana, te rog, acceptă!” Trump anunţă că i-a oferit şefului UFC postul de secretar de presă al Casei Albe
Informația este prezentată într-un răspuns la o interpelare depusă de un deputat, în care a semnat Iulian Iancu, secretarul de stat al Ministerului Economiei și Comerțului în acea perioadă, având în portofoliu și domeniul energiei, conform Hotărârea de Guvern nr. 738 din 3 iulie 2003.
Din 1 august, România se află în stare de alertă energetică, după ce pe 28 iulie a fost suspendat primul reactor de la Cernavodă (700 MW) din cauza debitului foarte scăzut al Dunării. Această scădere a fluxului a determinat, de asemenea, o reducere la jumătate a producției celor două hidrocentrale situate pe fluviu la intrarea în țară, reprezentând între 10% și 15% din totalul generat pe termen multianual.
Centrala de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni și asigură, cu cele două reactoare care au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, în condiții normale de funcționare, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României.
Dunărea ajunsese sub „nivelul de alarmare” în 2003
Pe 24 august 2003, la ora 01:16, s-a încheiat prima dată procedura de oprire a producției de energie nucleară din România din cauza debitului Dunării, după cum a explicat recent Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, pentru Mediafax.
Mediafax a consultat un document din arhiva Camerei Deputaților, care detaliază contextul deciziei și toate măsurile imediate, precum și cele propuse pe termen lung, inclusiv cu indicarea instituțiilor responsabilile.
„Datorită lipsei precipitațiilor în bazinul Dunării, în cursul verii acestui an, regimurile hidrologice ale râurilor din România şi în special al fluviului Dunărea au fost grav afectate de fenomenul de secetă. La începutul lunii august, nivelul apei în Dunăre a scăzut la cote alarmante din punct de vedere al funcţionării Unității 1 de la CNE Cernavodă, nivelul în bazinul de aspirație al casei pompelor ajungând sub nivelul de alarmare, respectiv 270 cm faţă de nivelul de alarmare de 350 cm, trebuind luată în considerare pregătirea opririi Unității 1 de la CNE Cernavodă pentru asigurarea surselor de răcire corespunzătoare menținerii unității în stare oprită”, se arată în răspunsul transmis acum 23 de ani la interpelarea deputatului Aurel Daraban.
Aurel Daraban, care a murit la un an și două luni după ce a intrat în funcție, a deținut poziția de deputat al Constanței și a condus partidul PSD din acea regiune. În intervalul de patru ani al mandatului său, el s-a concentrat în mod particular pe susținerea inițiativelor din domeniile naval și nuclear, conform fișei de parlamentar.
Într-un răspuns dat pe 9 octombrie 2003, secretarul de stat Iulian Iancu a precizat că, la 23 august 2003, nivelul Dunării din secțiunea Cernavodă a scăzut la 203 centimetri față de cota zero a mirii Cernavodă, motiv pentru care s-a luat decizia de a iniția man
„Asigurarea unui nivel minim în Dunăre reprezintă şi o problemă de securitate nucleară, unitatea necesitând apă de răcire pe termen lung şi în stare de oprire garantată”, se preciza în document.
Ce indică prognozele?
În intervalul de luni și marți dimineața, debitul Dunării la intrarea în țară, pe secțiunea Baziaș, a crescut, ajungând la 1.350 m³/s, în creștere față de 1.300 m³/s observat în ziua precedentă, când fluxul era staționar. În prezent, nivelul rămâne de aproape trei ori sub media multianuală a lunii
Pe 1 august, fata intrării în stare de alertă energetică, debitul fluviului la intrarea în țară era în ușoară scădere, ajungând la valoarea de 1.550 m3/s.
Conform experților, debitul a început să crească din cauza ploilor recente, în special în Austria. Prognoza pentru întreaga săptămână indică o continuare a creșterii. Prin urmare, în dimineața zilei de 31 august, INHGA estimează că debitul la intrarea în țară va atinge 1.600 m3/s.
Cea mai recentă prognoză indică faptul că, după două zile la acea valoare, debitul va reveni la un trend de scădere în data de 1 septembrie. În mod teoretic, se estimează că va dura aproximativ cinci zile pentru ca apele fluviului să ajungă de la punctul de intrare în țară până la Cernavodă, conform specialiștilor.
INHGA prezice că nivelul Dunării la Cernavodă va rămâne constant la -253 cm între marți și joi inclusiv. Ulterior, se așteaptă variații zilnice minore de 1–2 cm, atât în scădere, cât și în creștere. Pe 1 septembrie, prognoza indică un nivel de -249 cm, superioară celui de marți.
Se desfășoară activități de dragare.
Reactorul secundar al Centralei nucleare a început procedura de închidere odată cu scăderea nivelului Dunării la minus 230 de centimetri. În consecință, Unitatea 2 a CNE Cernavodă a fost suspendată în mod controlat pe 13 i
În aceste zile, începând de sâmbătă, sunt în derulare lucrări de dragare a fluviului în zona Cernavodă. „Astăzi draga de la Apele Române Crișuri & Apele Române Argeș-Vedea continuă acțiunile de redirijare a apelor către CNE Cernavodă”, arată cea mai recentă postare.
Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a ratificat, vineri, noi măsuri de urgență pentru garantarea fluxului de apă esențial sistemelor de răcire ale Centralei nucleare de la Cernavodă. Conform Guvernului, printre aceste măsuri se includ continuarea operațiunilor de dragare în zona Cernavodă, construirea unui epiu pe Dunărea Veche și creșterea debitului prin eliberarea apei din acumulările de pe râul Olt.
Guvernul a precizat că măsurile adoptate prin hotărârea CNSU au rezultat în urma analizelor realizate de instituțiile responsabile și de specialiștii consultați în cadrul Comitetului Interministerial pentru deblocarea proiectului Bala 2.
Conducerea AFDJ, regie autonomă aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor, a oferit un răspuns detaliat la cererea Mediafax, prezentând toate fazele proiectului care ar trebui să contribuie la ridicarea nivelului Dunării pe brațul Bala.
În ziua de luni, producătorul național de energie electrică Nuclearelectrica a oferit garanții, în lumina măsurilor prezentate de Executiv și a reacțiilor publice ulterioare, că nu există niciun pericol operațional sau de securitate nucleară legat de suspendarea celor două unități, cauzată de debitul extrem de scăzut al Dunării.
În marți seara, compania a transmis informații acționarilor și investitorilor privind decizia de a renunța la contractul de mandat al directorului general Cosmin Ghiță, printr-un comunicat publicat pe portalul Bursei de Valori București (BVB).
Documentul integral:
MINISTERUL ECONOMIEI ȘI COMERŢULUI
Secretar de stat din cabinet
Nr. 245.566/09.10.2003 (104437
Domnului Aurel DARABAN, deputat.
Domnule deputat, cu considerație,
Referitor la interpelarea dumneavoastră privind, întreruperea funcţionării Unității 1 CNE Crenavodă datorită situației create de nivelul scăzut al Dunării”, vă comunicăm următoarele:
Datorită absenței precipitațiilor în bazinul Dunării, în timpul verii anului, fluxurile hidrologice ale râurilor din România, în special ale Dunărea, au suferit un impact major din cauza fenomenului de secetă.
În primele zile ale lunii august, cantitatea de apă din Dunăre a scăzut la valori critice pentru funcționarea Unității 1 a CNE Cernavodă, iar nivelul din bazinul de aspirare al casei pompelor a căzut sub pragul de alarmă, ajungând la 270 cm în contrast cu pragul de alarmă de 350 cm. Astfel, s-a considerat necesară pregătirea opririi Unității 1 pentru a asigura sursele de răcire adecvate și a menține stația în stare de oprire.
23 august 2003, în contextul în care nivelul Dunării din secțiunea Cernavodă a scăzut la 203 cm față de cota zero a mirii Cernavodă, s-a luat decizia de a începe manevrele de oprire controlată a Unității 1 la CNE Cernavodă. Această unitate a fost deconectată de la sistem în data de 24 august, la ora 01:16.
În vederea garantării surselor de răcire indispensabile pentru reactorul Unității 1 al CNE Cernavodă, au fost implementate următoarele măsuri și acțiuni:
Măsuri și intervenții pe termen scurt:
Conform procedurilor de răspuns la urgență, s-au examinat mai multe ipoteze privind evoluția ulterioară a situației, având în vedere și posibilitatea unei pierderi temporare a sistemului energetic național cauzată de nivel scăzut al apei în Dunăre, caz în care nu se poate garanta funcționarea sistemelor tehnologice prevăzute în proiect pentru răcirea combustibilului nuclear.
După aceste analize, au fost stabilite și puse în aplicare ajustări temporare menite să asigure răcirea combustibilului nuclear în stare de oprire, respectând standardele de securitate nucleară. Aceste ajustări se concentrează în principal pe utilizarea altor tipuri de apă de răcire din cadrul CNE, cum ar fi apa demineralizată, apa potabilă preluată din puțuri sau apa de incendiu furnizată de vehiculele de pomp
Sub sprijinul autorităţilor din domeniu, s-au inițiat imediat măsuri pentru a preveni eventualele blocaje ale fluxului de apă din Dunăre: perforarea insulei de sedimente care se formează la intrarea în Canalul Dunăre-Marea Neagră prin construirea unui canal de penetrare, obținut prin eliberarea aproximativ 40.000 mc de sedimente în prima
Decizii și intervenții pe termen mediu și lung:
În cadrul Societății Naționale „Nuclearelectrica”-SA și al filialei CNE -Prod Cernavodă, se realizează următoarele operațiuni:
S-a adresat GEOTEC S.A., un institut specializat în studii și cercetări geotehnice și geofizice, pentru a efectua o evaluare a fezabilității construirea unui baraj la intrarea în bazinul de distribuție al CNE Cernavodă și a unei stații de pompare menite să mențină un nivel adecvat în bazin, necesar pentru funcționarea sistemelor tehnologice prevăzute în proiectul de răcire a combustibilului nuclear în condițiile centrala oprită.
Se va cere proiectantului canadian AECL și instituțiilor din România să se reunească de urgență pentru a stabili un plan de acțiuni ce vizează completarea bazelor de proiectare ale CNE Cernavodă cu
În contextul unor acțiuni pe termen mediu, s-a propus introducerea unui plan permanent de control al nivelului Dunării în bieful 1 al Canalului Dunăre-Marea Neagră, sub supravegherea Companiei Naţionale Administraţia Canal Dunăre Marea Neagră, care operează în cadrul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.
În plus, având în vedere situația curentă a Unităţi 1 și termenele de punere în funcțiune ale Unităţilor 2 şi 3, s-au propus măsuri de reglare a fluxului Dunării, sub îndrumarea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor şi Turismului și a Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Protecţiei Mediului, în special în zona pragului Baia (Bala – n.r.). Scopul este de a garanta un debit sporit de apă pe brațul Dunărea Veche în direcția Cernavodă, esențial pentru funcționarea unităţilor CNE, în acord cu bazele de proiectare şi autorizare.
Cu considerație,
SECRETAR DE STAT
Ministerul Economiei
Iulian Iancu
COMENTARII / 0