Lula da Silva, săgeată către Trump: „Ne vor coloniza din nou

În discursurile sale recente, Lula da Silva a lansat critici indirecte la adresa politicilor promovate de administrația Donald Trump, fără a-l numi în mod direct pe președintele american. Acesta din urmă a implementat o serie de măsuri controversate, printre care acțiunea de sechestrare a liderului Nicolás Maduro din 3 ianuarie și impunerea de restricții la alimentarea cu combustibil a Cubei, care au stârnit reacții puternice.

Se pune întrebarea :

„Ce fac acum cu Cuba? Ce au făcut cu Venezuela? Este asta democrație?”

Citește șiTrump spune că l-a convins pe Zelenski să reducă atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești

Sunt cuvinte care reflectă o anumită percepție despre anumite fapte.

În cadrul reuniunii de sâmbătă a Comunității Statelor din America Latină și Caraibe CELAC, Lula a venit cu afirmații care au atras atenția. Summitul a inclus, de asemenea, un forum la nivel înalt, la care au participat delegați din Africa. Lula a făcut aceste declarații în cadrul summitului de sâmbătă al Comunității Statelor din America Latină și Caraibe (CELAC), care a inclus un forum la nivel înalt cu delegați din Africa.

În fața delegaților, președintele a afirmat că statele lor au fost deja prădate de resursele lor naturale valoroase, printre care aur, argint, diamante și diverse minerale.

Lula da Silva a exprimat opinii critice, afirmând că anumite entități străine au în vedere exploatarea resurselor naturale ale Braziliei.

„După ce ne-au luat tot ce aveam, acum vor să dețină mineralele esențiale și pământurile rare pe care le avem”

, a declarat el.
Fără a oferi detalii despre cine ar putea fi aceste entități, Lula a adăugat:

„Vor să ne colonizeze din nou.”

Șeful statului brazilian, cunoscut pentru orientarea sa politică de stânga, a formulat critici și la adresa conflictului actual purtat de Statele Unite ale Americii și Israel împotriva Iranului.

Un conflict izbucnit pe 28 februarie a fost asemuitor de către el cu războiul din Irak, desfășurat sub conducerea americană, care a demarat în 2003 cu scopul declarat de a eradica „armele de distrugere în masă”.

În cadrul unei declarații recente, Lula da Silva a afirmat că „Iranul a fost invadat sub pretextul că construia o bombă nucleară”. Fostul președinte brazilian a continuat prin a critica acțiunile SUA în Irak, unde intervenția militară a dus la

răsturnarea liderului irakian Saddam Hussein

și a subliniat că aceste acțiuni au avut loc în urma unei campanii militare.

Într-o reflectare critică, Lula da Silva a ridicat o întrebare pertinentă:

„Unde sunt armele chimice ale lui Saddam Hussein? Unde sunt? Cine le-a găsit?”

Această întrebare a subliniat nedumerirea sa cu privire la soarta acestor arme.

Este vehiculată Doctrina Monroe ca o idee care încă influențează, iar această teorie geopolitică a fost recent invocată de președintele Braziliei, Lula da Silva, în legătură cu o posibilă abordare a Americii Unite față de America Latină.

Vor să ne colonizeze din nou

, a afirmat el, făcând o aluzie indirectă la fostul președinte american Donald Trump.

De mai bine de două secole, Washington are o istorie a intervențiilor sale în America Latină, începând cu perioada în care James Monroe ocupa funcția de președinte și a afirmat că această regiune se află sub umbrela Statelor Unite.

După încheierea Războiului Rece, intervenția Statelor Unite la scară largă în regiune a scăzut considerabil, însă Trump a revitalizat această abordare, reînnoind practicile anterioare.

Începând cu momentul în care a devenit președinte Trump în anul precedent, au avut loc o serie de acțiuni agresive din partea sa, printre care și lansarea unor operațiuni navale împotriva unor grupuri suspectate de trafic de droguri în regiunea Caraibelor, instituirea unei blocade maritime pentru a restricționa exporturile de petrol din Venezuela și intervenția în procesele electorale din Honduras și Argentina.

Anul trecut, Trump a instituit o taxă vamală de 50% pentru produsele originare din Brazilia, motivând această decizie printr-un proces intentat fostului președinte Jair Bolsonaro. În același timp, Statele Unite au arătat un interes sporit pentru rezervele de pământuri rare existente pe teritoriul Braziliei.

La data de 3 ianuarie, liderul venezuelean a fost supus unei operațiuni de capturare și detenție de către trupele americane, care l-au transportat ulterior cu un avion către New York pentru a face față acuzațiilor legate de trafic de droguri și arme.

Temerile unor posibile repercusiuni au crescut în rândul reprezentanților politici cu orientare stângistă, care au descris aceste evenimente ca fiind o formă de presiune exercitată de SUA. În același timp, aceste evoluții au fost salutate de figurile proeminente din spectrul politic de dreapta de pe continent.

Într-o declarație făcută sâmbătă, Lula a subliniat că trebuie să protejăm suveranitatea fiecărui stat și a adăugat:

„Nu putem permite nimănui să se amestece și să încalce integritatea teritorială a fiecărei țări”

.

Sentimentul de frustrare în legătură cu Organizația Națiunilor Unite a fost exprimat recent.

În cadrul discursului său, Lula da Silva a exprimat opinii critice față de Organizația Națiunilor Unite, acuzând-o că nu a reușit să prevină numeroase conflicte la nivel global.

Vor să ne colonizeze din nou

a declarat el, fără a specifica cui se adresează. La alegerile din octombrie din Brazilia, Lula intenționează să candideze pentru un al patrulea mandat, care nu va fi consecutiv.

Într-o declarație recentă, Lula da Silva a exprimat opinii critice față de eficacitatea Organizației Națiunilor Unite, menționând că aceasta a eșuat în totalitate în gestionarea crizelor din Gaza, Ucraina și Iran.

În cadrul unui demers reiterat, reforma Consiliului de Securitate al ONU a fost solicitată pentru a consolida mecanismul menit să mențină pacea și securitatea la nivel global. Cu toate acestea, incapacitatea de a preveni confllictele majore a fost determinată de puterea de veto deținută de cei cinci membri permanenți, și anume China, Franța, Rusia, Regatul Unit și Statele Unite.

De mai multe decenii, se depun eforturi în vederea reformării Consiliului de Securitate, însă toate încercările au fost inutile până în prezent.

Declarația lui Lula a fost susținută și de către Gustavo Petro, președintele Columbiei, care se află pe lista „țintelor prioritare” în viziunea Administrației pentru Combaterea Drogurilor din SUA, potrivit condamnării exprimate de Organizația Națiunilor Unite.

În cadrul summitului, Petro a exprimat critica sa față de eficiența organismului, afirmând că „acesta a fost conceput inițial pentru a preveni conflictele armate, însă în prezent asistăm la un scenariu opus”, a spus el.

„acționează în impotență, iar acesta nu este scopul pentru care a fost creat. A fost creat după cel de-al Doilea Război Mondial tocmai pentru a preveni războaiele. Și totuși, ceea ce avem astăzi este război”

În opinia lui Petro, lumea are nevoie de Organizația Națiunilor Unite pentru a face față provocărilor climatice și efectelor încălzirii globale. „Omenirea se confruntă cu probleme din ce în ce mai grave, însă mijloacele noastre de acțiune colectivă sunt din ce în ce mai limitate.” Această situație, potrivit lui Petro, „nu duce decât la o stare de barbarie”

„Cu cât problemele umanității devin mai grave, cu atât mai puține instrumente avem la dispoziție pentru a acționa colectiv. Iar această cale duce doar spre barbarie.”

La reuniunea desfășurată în Columbia, prezența reprezentanților Americii Latine și ai Caraibelor a fost relativ scăzută, ceea ce reflectă diviziunile adânci existente pe continent.

La eveniment au participat președinții din Brazilia, Uruguay, Burundi și Columbia, precum și prim-miniștri din Guyana și Saint Vincent și Grenadine, împreună cu viceminiștri, miniștri de externe și ambasadori.