Magyar exclude extinderea Vişegrad după anunțul privind România

Peter Magyar a făcut cunoscut faptul că Grupul de la Vişegrad nu are de gând să își extindă lista membrilor permanenți, o decizie care vine după ce, la începutul lunii iunie, el însuși propusese includerea României și a altor țări europene într-un cadru colaborativ lărgit.

V4 va rămâne deocamdată o alianță formată din Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia

, potrivit premierului ungar, cooperarea cu alte state urmând să aibă loc în cadrul formulei „V4 Plus”.

Citește șiȘtefăniță Avrămescu (AUR): Nicușor Dan, vinovat de continuarea crizei, numește prim-miniștri în funcție de pe cine întâlnește pe stradă

Inițiat în 1991 de către Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia, Grupul de la Vişegrad are drept scop promovarea intereselor economice comune, sprijinirea comerțului liber, dezvoltarea infrastructurii de transport și consolidarea colaborării în domeniul energetic.
Extinderea acestui grup a fost subiectul unor declarații recente, după ce Magyar a afirmat, la începutul lunii iunie, că va sugera includerea Austriei, Croației, Germaniei, României și Sloveniei în acest format de cooperare.

Ţările V4 menţin sprijinul lor ferm pentru procesul de integrare europeană a statelor din Balcanii de Vest, a declarat Peter Magyar marţi, subliniind că dezvoltarea, stabilitatea şi viitorul acestei regiuni sunt de interes comun pentru Europa.
El a adăugat că un proces de extindere transparent şi predictibil este vital pentru asigurarea securităţii şi competitivităţii UE pe termen lung, informează Agerpres.

Discuții purtate cu partenerii similari din Slovacia, Polonia și Cehia au avut loc.

La Godollo, în apropiere de Budapesta, Premierul ungar a avut o întâlnire cu prim-ministrul ceh Andrej Babis, cu omologul său polonez Donald Tusk și cu prim-ministrul slovac Robert Fico.
În urma discuțiilor, a fost exprimată intenția Ungariei și a celor trei țări menționate anterior de a dezvolta un V4 capabil să producă rezultate concrete și să dețină o influență semnificativă în procesul de luare a deciziilor la nivel european.

Prim-ministrul ungar a subliniat că în acest moment, Europa Centrală înregistrează una dintre cele mai rapide creşteri economice de pe continent, menţionând că resursele industriale, potenţialul inovator şi capitalul uman specializat constituie atuuri considerabile pentru întreaga Europe.

Peter Magyar a făcut o declarație surprinzătoare, menționând că cei 65 de milioane de locuitori ai țărilor din Grupul de la Vişegrad au o activitate comercială mai intensă cu Germania decât cea pe care Germania o are cu Franța.
În cadrul întâlnirii, el a prezentat planurile pentru construirea unei căi ferate de mare viteză care să conecteze orașele Varşovia, Praga, Bratislava şi Budapesta, potrivit relatărilor MTI.

În urma discuțiilor purtate, rezultă că Grupul de la Vişegrad a ajuns la anumite concluzii. Nu se preconizează o extindere a grupului după anunțul privind posibila invitare a României făcut de Peter Magyar. Această decizie a fost luată în considerare după ce Peter Magyar propusese ca România să fie primită în grup.

În urma unei declarații comune, liderii Grupului de la Vişegrad au făcut publică o decizie luată în primele ore ale zilei de miercuri.

Ne-am reîntors la rădăcinile noastre și am convenit să facem eforturi pentru o cooperare mai puternică ca niciodată

, au declarat aceștia, potrivit MTI.
Această decizie marchează o schimbare semnificativă în abordarea lor, subliniind angajamentul față de o colaborare mai strânsă.

Grupul de la Vişegrad a decis consolidarea colaborării dintre cei patru membri, focusându-se pe obiective comune şi succesele înregistrate anterior în diverse arii, printre care politicile Uniunii Europene.

„să consolideze cooperarea V4, bazându-se pe interese comune şi realizări comune care au fost deja demonstrate în trecut în domenii precum poziţiile comune privind politicile Uniunii Europene, cum ar fi abordarea preţurilor ridicate la energie şi migraţia”

Această decizie a fost luată având în vedere experienţa acumulată în gestionarea unor probleme precum preţurile ridicate la energie şi migraţia.

În urma discuțiilor, prim-ministrilor au ajuns la un acord pentru a stabili parteneriate cu diverse entități regionale, europene și globale, atunci când interesele lor comune sunt împărtășite, conform declarației oficiale.

Nu există declarații directe care să poată fi reproduse aici.

Această abordare are drept scop consolidarea colaborării pe multiple planuri, se menționează în aceeași sursă.

Uniunea Europeană are în vedere domenii cheie pentru țările membre, după cum reiese dintr-un document recent.
Printre acestea se numără Cadrul Financiar Multianual, care ar trebui să fie aliniat cu obiectivele de coeziune și cu cele ale politicii agricole.
O piață internă robustă reprezintă un alt obiectiv, care să susțină agricultura durabilă și producția alimentară.
Se dorește, de asemenea, o integrare echitabilă a țărilor aflate în proces de aderare, bazată pe criterii clare.
Se urmărește un echilibru între obiectivele privind energia curată și nevoia de competitivitate.
În plus, un pachet de măsuri pentru industria auto și o politică comercială eficientă sunt considerate esențiale pentru Grupul de la Vişegrad.

În urma summitului, participanții au ajuns la un acord privind solicitarea adresată miniștrilor cheie și negociatorilor principali ai Uniunii Europene de a reînființa căile de colaborare în sfera politicilor UE, cu scopul de a reconstitui mecanismul anterior de coordonare eficientă între țările membre ale Grupului de la Vişegrad.
Declarația oficială subliniază această decizie.

Nu există declarații directe care să necesite reproducerea exactă.