În timpul ceremoniei de deschidere a noului Knesset, parlamentul unicameral din Ierusalim, a fost cântat imnul național Hatikva. În urma acestui eveniment, 17 dintre cei 19 deputați – un număr record – provenind din cele două grupări alegerilor legislative din 27 octombrie, care reprezintă cetățenii arabi ai Israelului, au părăsit sala. Printre aceștia se număra și deputatul evreu comunist și anti-sionist Ofer Cassif.
Mansour Abbas, liderul partidului Ra’am – un partid islamist moderat – a rămas în sală, ocupând poziția a doua pe lista sa, care a adus opt deputați. În același timp, Yoav Segalovitz, fostul șef-adjunct al poliției israeliene, a fost prezent pentru a oferi un plus de credibilitate unui partid al cărui rădăcină finală se găsește în Frăția Musulmană, organizație sunnită fondată în 1948, care a inspirat mișcări teroriste islamiste precum Al Qaeda și Statul Islamic.
În discursul său fulminant din Knesset, premierul și liderul partidului Likud (dreapta naționalistă), Benjamin Netanyahu (a cărui coaliție de guvernare a rămas cu doar 53 de mandate din 120) a atacat vehement partidele arabe, acuzându-le că vor să distrugă Israelul ca stata evreu, și l-a menționat de trei ori pe Abbas. Un exemplu: “Trebuie să fie clar: nu și-au schimbat pozițiile. Să-l luăm, de exemplu, pe Mansour Abbas – în limba arabă, bineînțeles: ‚Evreii nu au niciun drept pe Muntele Templului. Evreii nu au niciun drept la Zidul de Apus. Evreii nu au niciun drept în Ierusalim. Evreii sunt invadatori pe acest pământ.’ ”
Citește șiDiana Șoșoacă a fost trimisă în judecată pentru ultraj împotriva a doi polițiști. Ce acuzații îi aduc procurorii
Abbas a condus partidul său la un rezultat electoral fără precedent, obținând opt deputați în loc de cinci în 2022, atrăgând alegători arabi care altfel nu ar fi participat la vot. De exemplu, în sudul Israelului, în deșertul Negev, s-a observat o prezență masivă la urne a beduinilor, unii dintre aceștia ajungând la secțiile de votare călare pe cămile.
Abbas, în vârstă de 52 de ani, provine dintr-o familie musulmană ce are 11 copii și lucrează ca dentist – un domeniu în care arabulii reprezintă 50% din profesioniști, deși constituie doar 20% din populația Israelului. În plus, el a finalizat studiile de politică la Universitatea din Haifa.
În 2019 a intrat în parlament, iar în 2021 a făcut un pas decisiv spre colaborarea cu partidele sioniste, susținând coaliția efemeră anti-Netanyahu, care a durat puțin peste un an.
În contrast cu Lista Comună – o coalizare formată din trei partide, dintre care unul este comunist (Hadash) și altele două sunt naționaliste arabe (Ta’al și Balad), care a obținut 11 mandate în alegerile recente, Ra’am a optat pentru o abordare pragmatică, colaborând cu partidele sioniste. Abbas a subliniat în numeroase declarații că prioritatea lui este îmbunătățirea condițiilor pentru cetățenii arabi ai Israelului, nu pentru soarta palestinienilor, care reprezintă principalul interes al Lista Comună. Astfel, prezența lui Segalovitz pe lista sa reflectă dorința de a aborda problema gravă a infracționalității în sectorul arab al societății.
Ra’am și Lista Comună au exprimat disponibilitatea de a susține ‘Blocul Schimbării’, care deține 48 de mandate și este condus de Gadi Eisenkot, mandatat de președintele Isaac Herzog să formeze noul guvern. Primul pas a constat în susținerea alegerii unui nou președinte al Knesset-ului, înlocuind pe Amir Ohana (Likud).
Eisenkot a stabilit patru condiții pentru cei ce doresc să se alăture grupului său. Una dintre acestea presupune „recunoașterea Hamas ca organizație teroristă și asumarea responsabilității de a-i elimina capacitățile militare și autoritatea de guvernare în Fâșia Gaza.” Abbas, cunoscut pentru atitudinea sa critică față de Hamas, a fost, conform Ynetnews, dispus să accepte această recunoaștere în schimbul unui parteneriat cu blocul condus de E
Problema lui Abbas, la fel ca cea a tuturor politicienilor arabi israelieni, constă într-o ambiguitate care provoacă neîncredere în rândul lor, iar aceasta se răspândește în special în cercurile dreptei israeliene, afectând populația arabo-israeliană, a cărei loialitate față de Israel este pusă sub semnul întrebării.
De aceea, un guvern minoritar condus de Eisenkot sprijinit pe partidele arabe va fi în mod inerent instabil. Și cum alternativele unui guvern sprijinit de partidele ultra-ortodoxe sau a unui guvern de uniune națională sunt la fel de problematice, la orizont apare soluția alegerilor repetate, cu care Israelul s-a obișnuit în perioada 2019 – 2022.
© G4Media.ro.
COMENTARII / 0