Marea Britanie și Franța ar trebui să trimită trupe în Ucraina chiar acum, declară un fost șef NATO

Marea Britanie și Franța ar trebui să trimită imediat trupe în Ucraina, a declarat un fost șef al NATO. Anders Fogh Rasmussen a acuzat cele două puteri nucleare ale Europei că sunt în fruntea unei „coaliții a așteptării”, în timp ce Kremlinul trage de timp în negocierile de pace, scrie The Telegraph.

„De câteva luni, Franța și Marea Britanie au încercat să formeze o Coaliție de Voință a celor dispuși să acționeze, dar acum este mai degrabă o coaliție a așteptării”, a declarat fostul prim-ministru danez pentru The Telegraph.

„Ar trebui să transformăm această coaliție într-o «coaliție a acțiunii» prin desfășurarea de trupe… nu putem aștepta un acord de pace, ci trebuie să promovăm efectiv pacea, spunându-i lui Putin: «Nu ne poți descuraja și îi vom ajuta pe ucraineni să se apere împotriva atacurilor asupra infrastructurii lor critice».”

Citește șiScandal între așa-zișii suveraniști: „Simion este un politician expirat, fără cuvânt” vs. „Partid diversiune”. AUR & POT, acuzații dure

Domnul Rasmussen a făcut un apel la acțiune în momentul în care SUA conduceau negocieri la Abu Dhabi între Ucraina și Rusia, axate pe asigurarea securității și evitarea unui conflict viitor.

Oficialii europeni au fost ținuți în afara sălii de negocieri după ce Moscova s-a opus implicării lor în discuțiile de două zile, pe care Ucraina le-a descris miercuri drept „una dintre cele mai dure” negocieri de până acum.

Vladimir Medinsky, lider al delegației ruse, a spus după conversații:

„Nu avem nicio idee ce caută europenii aici, aceasta este o întâlnire trilaterală. Pot să-și petreacă timpul în hol, dacă doresc.”

Rasmussen, fost secretar general al NATO în perioada 2009–2014, susține că Europa trebuie să-i demonstreze lui Vladimir Putin că sprijină în mod serioz Ucraina, chiar dacă i se continuă să-i fie refuzat un loc la masa negocierilor.

El a conceput un plan în cinci etape pentru a pune capăt războiului și a împiedica Europa să

„alunece somnambulic într-un război permanent pe continent”

.

Germania, Spania și Grecia au fost solicitate de el să-și consuma complet stocurile de rachete Patriot, pentru a sprijini Kievul în apărarea sa împotriva atacurilor balistice rusești. De asemenea, a propus ca NATO să extindă sistemele sale integrate de apărare aeriană și antirachetă în vestul Ucrainei, pentru a întări capacitatea defensivă.

Rasmussen a susținut că Uniunea Europeană ar fi trebuit să confiscieze mai mult de 200 de miliarde de euro (175 de miliarde de lire sterline) din activele rusești blocate și să le direcționeze spre întărirea bugetului de apărare al Kievului. El a adăugat că coaliția de Voință trebuie reconfigurată astfel încât să cuprindă exclusiv statele dispuse să se alăture luptei împotriva Rusiei dacă aceasta ar lansa un atac asupra Ucrainei după încheierea unui armistițiu.

„Președintele Trump a ales Moscova și s-a aliat cu Vladimir Putin”

Rasmussen a declarat: “Președintele Trump a ales Moscova și s-a aliat cu Vladimir Putin”. În continuare, a subliniat că: “Așadar, în Europa, avem responsabilitate deosebită de a ajuta Ucraina, și de aceea fac apel la liderii europeni să se trezească la realitate.”

El a adăugat: „Este clar că rușii nu doresc pacea. Putin nu are niciun motiv să se angajeze în negocierile de pace atâta timp cât crede că poate învinge pe câmpul de luptă.

„Așadar, trebuie să-i schimbăm calculele, trebuie să exercităm o presiune mai mare asupra Rusiei.”

Planul său presupune trupe din France și Britania acționând ca „forță de asigurare” pentru a asigura protecția centrelor populate din Ucraina.

De asemenea, acest lucru ar elibera mai multe resurse ucrainene care să poată fi mobilizate pe linia frontului cu Rusia.

Rasmussen a subliniat că o astfel de intervenție ar respecta standardele internaționale, cu condiția ca Kiev să facă cererea.

În ciuda acestui fapt, conceptele lui Rasmussen ar putea genera dispute probabil printre membrii europeni ai alianței NATO.

Mai multe state au afirmat că nu vor intercepte activ rachetele rusești deasupra teritoriului ucrainean, de teama de a deveni o parte efectivă în conflict.

În cadrul Uniunii Europene, Belgia a repetat blocarea discuțiilor legate de alocarea unei tranșe din activele rusești înghețate pentru a susține apărarea Ucrainei.

Germania a semnalat recent că nu mai poate oferi rachete interceptoare Patriot, deoarece nu dispun de stocuri suficiente pentru a-și apăra propria țară.

„Poate că Polonia se află într-o situație diferită, dar în ceea ce privește Germania, nu înțeleg de ce nu pot livra acele sisteme Patriot. Să le livreze acum; sunt necesare chiar acum în Ucraina… Germania nu este amenințată în acest moment”, a spus Rasmussen.

Ex-șeful NATO, implicat în negocierile cu Rusia în momentul invaziei Crimeea în 2014, a susținut că Europa a avut dreptate să reînceapă dialogul cu Moscova.

Totuși, el a subliniat riscul de a lega temele armistițiului din Ucraina de negocierile privind viitoarea structură de securitate europeană, afirmând că Putin ar vrea să folosească aceste conversații pentru a diminua forțele militare ale Kievului și ale Alianței.

Rasmussen a susținut că, în final, NATO ar putea să ofere Rusiei garanții de protecție, având în vedere că aliații săi nu doresc să atace Moscova.

„De ce nu? Nu ar costa nimic să se acorde o astfel de garanție de securitate”