Marine Le Pen conduce cursa pentru Élysée, iar Macron mizează pe un nou „nu”

Ministerul francez pentru Afaceri Europene, Benjamin Haddad, a afirmat că este „destul de încrezător” că alegătorii francezi vor respinge extremismul de dreapta la alegerile prezidențiale...

Ministerul francez pentru Afaceri Europene, Benjamin Haddad, a afirmat că este

„destul de încrezător”

că alegătorii francezi vor respinge extremismul de dreapta la alegerile prezidențiale din primăvara anului viitor, potrivit Euronews.

Citește șiExtremiști acapă alegerile prezidențiale Franța: un radical înscris

În acest context, declarațiile sale apar în timp ce un sondaj Elabe, realizat pentru BFMTV/La Tribune Dimanche, îl poziționează pe Marine Le Pen cu mult avantaj față de posibilii concurenți, obținând 34%-35,5% din intențiile de vot în primul tur.

În urma aprobării primite în iulie, Le Pen poate candida la scrutin, chiar dacă continuă să aplice pentru anularea unei condamnări pentru deturnare de fonduri.

Tabăra lui Macron declară că nu se bazează pe sondaje.

Benjamin Haddad, afiliat la partidul Renaissance al lui Emmanuel Macron, afirmă că până la alegeri rămâne încă suficient timp pentru ca echilibrul forțelor să se modifice.

Ministrul a menționat chiar creșterea lui Macron în fața alegerilor din 2017. Președintele actual era în urmă față de principalii concurenți în sondajele din 2016, pentru că apoi a obținut 24% în primul tur și a învins Marine Le Pen în finală cu 66% față de 34%.

Diferența s-a redus considerabil după cinci ani. În prezidențialele din 2022, Macron a obținut aproximativ 59% în turul al doilea, iar Le Pen 41%.

Haddad consideră că antecedentele constituie unul dintre motivele care justifică o abordare precaută a sondajelor actuale.

Populația franceză este profund europeană.

Mai mult, ministrul francez afirmă că alegătorii prezintă un atașament puternic față de proiectul european.

Haddad afirmă că francezii sunt

„profund europeni”

și a reintrodus în discuție atitudinile eurosceptice pe care Marine Le Pen le-a susținut de-a lungul carierei sale politice.

Ieșirea Franței din Uniunea Europeană și din zona euro s-a aflat în trecut printre temele promovate de Le Pen. Lidera naționalistă nu mai cere în prezent organizarea unui referendum privind apartenența Franței la UE, dar continuă să susțină o linie puternic eurosceptică și reducerea contribuțiilor franceze la bugetul european.

În plus, Haddad a menționat pozițiile pe care Le Pen le-a adoptat în trecut în raport cu Vladimir Putin.

ministrul a subliniat că partidele tradiționale trebuie să abordeze creșterea populismului și a extremei drepte

„cu multă umilință”

și să livreze soluții palpabile în sectoare precum migrația, securitatea, competitivitatea și nivelul de trai.

Centrul francez își intensifică căutările pentru un candidat comun.

Principalul obstacol întâmpinat de rivalii Marine Le Pen constă în divizarea neobișnuită a competiției pentru funcția de președinte.

Mai bine de 30 de personalități și-au exprimat deja dorința de a se candida. Printre figurile de marcă se găsesc foștii premieri Gabriel Attal și Édouard Philippe, alături de conservatorul Bruno Retailleau.

În spectrul stâng radical, Jean-Luc Mélenchon își reînnoiește intenția de a se candida, în timp ce Marine Tondelier și Raphaël Glucksmann apar ca potențiali adversari în acea frunză de stânga.

Potrivit lui Haddad, forța de centru și cea de centru-dreapta ar trebui să convergă către un singur candidat, iar el prevede că acest rezultat ar putea fi realizat până la sfârșitul anului.

În sondajele recente, Le Pen își menține statutul de favorită.

Chiar dacă tabăra centristă a prezentat o strategie, Marine Le Pen continuă să ocupe poziția de lider în sondaje, cel puțin acum.

Le Pen a consolidat ascensiunea partidului său în cadrul alegerilor europene din 2024, când formațiunea sa a înregistrat în Franța voturi care depășeau cu peste dublu cele ale partidului lui Macron. Acest rezultat a determinat președintele să anunțe alegeri legislative anticipate.

Haddad susține că incertitudinile globale – de la conflictul inițiat de Rusia și presiunile financiare ale Chinei până la transformările relațiilor transatlantice – generează un mediu propice pentru soluții politice radicale.

2027, alegerile vor semnala inevitabil încheierea unei ere politice în Franța. Emmanuel Macron nu poate mai concura pentru un al treilea mandat consecutiv, iar succesiunea sa deschide una dintre cele mai intense competiții pentru Palatul Élysée în ultimele decenii.

Primul tur al alegerilor prezidențiale este stabilit pentru 18 aprilie 2027, iar dacă niciun candidat nu reușește să obțină majoritatea în această rundă, turul de revenire va fi programat pentru 2 mai.

COMENTARII / 0