Marine Le Pen, în pericol de excludere. Șansele lui Zemmour la dreapta franceză

În contextul în care verdictul în apel urmează să fie pronunțat, ceea ce va determina posibilitatea Marine Le Pen de a participa la alegerile prezidențiale, o alternativă viabilă pare să fie Jordan Bardella. Decizia crucială a judecătorilor este așteptată cu interes, având în vedere implicațiile asupra candidaturii sale. Potrivit sursei The Times, presiunea exercitată de Marine Le Pen asupra instanței judiciare crește.

Greutatea responsabilității care îi împovărează pe cei implicați nu a rămas neobservată de lidera formațiunii politice de dreapta populistă.

„Îmi dau seama de greutatea care apasă pe umerii lor”

Citește șiExclusiv Dominic Fritz, despre scenariul anticipatelor dacă Guvernul Niculescu nu trece: „Să dăm înapoi puterea oamenilor să decidă ei”

,
a afirmat ea,
avertizând că un verdict privind interzicerea candidaturii sale, așteptat marți, ar avea consecințe grave pentru funcționarea democratică a țării.
În opinia sa, o astfel de decizie ar împiedica țara noastră să funcționeze democratic.

Decizia recentă a Curții de Apel din Paris va avea un impact considerabil asupra viitorului scrutin prezidențial din 2027. În situația în care Marine Le Pen, actualmente 57 de ani, nu va mai putea candida, aceasta a afirmat că Jordan Bardella, în vârstă de 30 de ani și președinte al partidului, va fi cel care o va înlocui.

În contextul Macron, care nu are posibilitatea de a candida pentru un al treilea mandat, rezultatele sondajelor sugerează că oricare dintre potențialii candidați ar putea obține o victorie semnificativă, în condițiile în care se înregistrează o creștere la nivel global a populismului de dreapta și o nemulțumire generală în Franța față de partidele politice de centru care au fost la conducerea țării.

Rezultatele unui sondaj recent realizat de Ifop-Fiducial pentru Le Figaro în luna precedentă au scos la iveală faptul că Bardella se bucură de o popularitate mai mare decât Le Pen, mentorul său. În scenariul în care Bardella ar fi candidatul, formațiunea politică ar obține 36% din voturi în primul tur al alegerilor, potrivit aceluiași sondaj. În schimb, în cazul în care Le Pen ar fi candidată, procentul de voturi ar fi de 32%. Edouard Philippe, fostul prim-ministru de centru-dreapta al lui Macron, se află la 12 puncte procentuale în urma lui Le Pen și la 16 în urma lui Bardella.

Surpriza poate fi reprezentată de faptul că unii dintre oponenții formațiunii de extremă dreapta și chiar unii dintre parlamentarii săi consideră că Le Pen ar fi o opțiune mai bună. De trei ori a participat deja la alegerile prezidențiale de când a preluat frâiele partidului de la tatăl său, Jean-Marie, decedat, în 2011, fiind învinsă de două ori de către Macron, și are cunoștințe despre ceea ce urmează într-o campanie electorală.

Bardella se află într-o situație delicată, neavând experiența necesară pentru a conduce o campanie prezidențială, spre deosebire de experiența sa în alegerile legislative și europene, unde a fost la conducerea partidului.

El a reacționat cu iritare

atunci când a fost supus unor atacuri în ultimele săptămâni, legate de conexiunea sa cu prințesa Maria Carolina de Bourbon-Cele Două Sicilii, a cărei familie are pretenții asupra fostului Regat al Celor Două Sicilii.
Oponenții săi au încercat să-l înfățișeze ca pe un parvenit cu o obsesie pentru strălucire.

Într-un scenariu nefaste, un reprezentant al formațiunii politice a exprimat pentru postul public de radio France Info că ar fi „cuprins de durere” dacă Le Pen nu ar putea fi candidatul partidului în alegerile viitoare.

Nu știu cum ne-am descurca cu asta

, a declarat el, reflectând incertitudinea și neliniștea din interiorul partidului.

Un alt candidat a declarat că intenționează să se retragă temporar pentru a evita suprasolicitarea nervoasă.
El a mai adăugat că, în cazul în care Le Pen va fi împiedicată să candideze, starea sa psihică se va deteriova grav, afirmând că ar putea ajunge într-o instituție psihiatrică.

„O să-mi iau câteva zile libere ca să nu cedez nervos”, a spus un altul, care a adăugat că, dacă lui Le Pen îi va fi interzis să candideze, „o să ajung la un spital de psihiatrie”

Le Pen se află printre cele 12 persoane acuzate, printre care și propriul partid, care au înaintat o cerere de apel în legătură cu sentințele de deturnare a sumei de 4,3 milioane de euro din fondurile alocate Parlamentului European, bani care au fost folosiți în perioada 2004-2016. O instanță de judecată de nivel inferior a stabilit deja că Le Pen este vinovată pentru că a utilizat angajații parlamentari ai eurodeputaților, care erau plătiți din fondurile contribuabililor, pentru activitățile partidului politic, inclusiv, în unul dintre cazuri, pentru a fi șofer și bodyguard pentru Le Pen și pentru tatăl său.

Le Pen a primit o pedeapsă de doi ani de închisoare la domiciliu, cu supraveghere electronică, și a fost declarată ineligibilă pentru funcții publice pe o perioadă de cinci ani, ca urmare a implicațiilor sale în acest caz.
Decizia a stârnit o reacție vehementă din partea sa, care a declarat că este nevinovată și a calificat sentința drept una motivată politic, cu scopul de a o înlătura din lupta pentru președinție.

În timpul unei reuniuni de evaluare desfășurate în cursul acestui an, Marine Le Pen a adoptat o atitudine considerabil mai puțin agresivă. Aceasta a admis că au fost comise anumite greșeli, însă a subliniat că

„nu a avut niciodată impresia că ar fi săvârșit un act ilegal”

.

Reacția Comentatorilor Marine Le Pen este privită ca o posibilă ieșire din impas, aceștia susținând că obiectivul său principal nu a fost să obțină o achitare, ci mai degrabă o reducere a sancțiunii.
Doi ani de interdicție de a ocupa funcții publice i-ar fi de mare ajutor.
O perioadă de interdicție de doi ani ar începe la 31 martie 2025, dată la care s-a pronunțat decizia instanței de fond, și s-ar încheia înainte de primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale programate pentru 18 aprilie 2027, permițându-i astfel să se înscrie în cursa pentru președinție.

În ciuda acestui fapt, Le Pen a afirmat că nu va participa la alegeri nici măcar dacă va avea voie să o facă, în cazul în care va fi supusă unei măsuri de arestare la domiciliu cu un dispozitiv electronic de monitorizare a mișcărilor și va trebui să obțină acordul unui magistrat pentru a părăsi locuința sa.

Libertatea de mișcare este esențială pentru un candidat la președinție, a declarat Marine Le Pen, Marine Le Pen considerând că nu ar trebui să depindă de aprobarea unui magistrat pentru a participa la evenimente politice sau pentru a întâlni alegătorii într-un spațiu public.

„Nu pot depinde de un magistrat care să-mi autorizeze participarea la un miting [politic]… sau [întâlnirea cu alegătorii] într-o piață. Consider că, atunci când ești candidat la președinție, trebuie să te poți deplasa în deplină libertate.”

În urma unor declarații recente, fostul președinte al Franței a creat impresia că vrea să crească miza în ceea ce o privește pe Michèle Agi, președinta curții de apel care urmează să dea verdictul.

• La ședință, Marine Le Pen a părut să se împace cu situația.
• În special atunci când procurorii au cerut instanței să-i interzică să candideze pentru o perioadă de cinci ani, Le Pen a arătat semne de resemnare.

„Credea că totul era pierdut”

, a afirmat un apropiat al său într-un interviu acordat France Info.
După ședință, Marine Le Pen și-a luat o săptămână de vacanță pe insula Guadelupa din Caraibe.

Laurent Jacobelli, reprezentant al formațiunii politice Rassemblement, a afirmat că decizia de a o împiedica pe Le Pen să candideze este inevitabil o chestiune politică.

„Este în mod inevitabil o chestiune politică atunci când îi interzici candidatului natural al celui mai mare partid politic din Franța… să participe la alegerile prezidențiale, mama tuturor bătăliilor.”

În prezent, echipa din jurul Le Pen și-a reînnoit optimismul cu privire la posibilitatea ca magistrații săi să nu o împiedice să se înscrie în cursa prezidențială.

În ciuda posibilelor repercusiuni ale deciziei instanței de apel, Le Pen și Bardella au încercat să transmită un mesaj de unitate în cadrul partidului.
Întrunirea cu susținătorii din regiunea nordică a Franței a oferit ocazia de a reafirma această poziție duminică.
Atunci, Le Pen a declarat:

„Dacă sistemul juridic mă împiedică să candidez, îl voi susține pe Bardella cu multă energie, cu multă convingere și cu multă încredere. Jordan și cu mine avem o prietenie strânsă și o mare încredere unul în celălalt.”

Bardella a făcut o declarație similară, afirmând că în cazul în care Le Pen va primi undă verde pentru candidatura sa, el va fi cel care o va sprijini.

„Vreau să-mi reafirm sprijinul total și prietenia mea totală”

, a adăugat el, subliniind astfel loialitatea sa.

În ciuda aparențelor, experții anticipează că această relație ar putea fi supusă unei presiuni suplimentare în cazul în care Bardella va decide să candideze. Le Pen și Bardella împărtășesc opinii similare cu privire la combaterea imigrației și integrării comunităților imigrante originare din fostele teritorii musulmane ale Franței, însă părerile lor diferă atunci când vine vorba despre economie. În timp ce Le Pen insistă asupra menținerii sistemului de protecție socială, în special pentru segmentele defavorizate ale populației,

„Bardella a manifestat deschidere către mediul de afaceri”

. Această poziționare distinctă pe teme economice ar putea crea tensiuni între cei doi.