Marocanii votează pentru un nou parlament, după un an marcat de proteste ale tinerilor

Scrutinul este primul organizat după protestele conduse de tineri care au izbucnit în urmă cu aproape un an și după tentativa masivă de traversare a frontierei către enclava spaniolă Ceuta din această vară. Cele două evenimente au adus în prim-plan frustrările unei părți a tinerilor marocani, în special în privința perspectivelor economice și a accesului la servicii publice.

În competiție se află 395 de mandate.

La alegeri participă 28 de partide, inclusiv o alianță formată special pentru acest scrutin, precum și două liste de candidați independenți. Pentru cele 395 de locuri ale Camerei Reprezentanților au fost înregistrate 7.288 de candidaturi. Pe listele electorale sunt înscriși 15.801.162 de alegători.

Citește șiDumitru Chisăliță ar urma să fie propus ministru al Energiei în Cabinetul Luca Niculescu (surse)

Conform autorităților din Maroc, se află la a 12-a rundă a alegerilor parlamentare de la obținerea independenței naționale. Vârstele 18‑24 de ani constituie un singur 4% din totalul alegătorilor înregistrați, în timp ce cetățenii cu vârsta peste 60 de ani depășesc 29%.

Locurile de muncă reprezintă una dintre temele principale.

În ciuda creșterii continue a economiei marocane și a atragerii de investiții străine, această dezvoltare nu a generat suficiente locuri de muncă, în special pentru tineri. Conform datelor prezentate de Associated Press, în anul 2025 rata șomajului juvenil a atins 37%, iar milioane de persoane

În timpul campaniei, partidele s-au concentrat pe generarea de locuri de muncă, sporirea veniturilor, asigurarea locuințelor la prețuri mai accesibile, optimizarea sistemului medical și modernizarea educației.

RNI, unul dintre partidele aflate la guvernare, promite crearea unui milion de locuri de muncă și un salariu minim lunar garantat de 5.000 de dirhami, aproximativ 525 de dolari. PAM, un alt partid al coaliției de guvernare, a anunțat, de asemenea, obiectivul de a crea un milion de locuri de muncă și a propus măsuri pentru facilitarea accesului tinerilor la locuințe.

Partidul Istiqlal garantează îmbunătățirea rapidă a accesului la servicii medicale în unitățile publice, PPS propune diminuarea abandonului școlar și consolidarea controalelor anticorupție, iar PJD subliniază necesitatea diminuării disparităților economice dintre marile orașe și restul națiunii.

Carei lideri ar putea prelua conducerea viitorului guvern?

Regele numește premierul din partidul ce obține cea mai mare pondere de mandate la alegeri. Deoarece niciun partid nu se așteaptă să obțină majoritatea absolută de unul singur, formarea unei coaliții va fi necesară.

Fouzi Lekjaa, care deține funcția de ministru al bugetului și de președinte al Federației Marocane de Fotbal, a devenit membru al conducerii PAM înainte ca alegerile să aibă loc. În prezent, el coordonează comitetul ce se ocupă de organizarea turneului final al Cupei Mondiale de fotbal din 2030.

Altă figură în discuție este Fatima‑Zahra Mansouri, care ocupă simultan funcția de primar al orașului Marrakech și de ministru al amenajării teritoriului. Dacă ar fi aleasă premier, ar deveni prima femeie care să dețină această poziție în Maroc.

Premierul în funcție, Aziz Akhannouch, care conduce guvernul de la 2021, nu mai se prezintă la vot după ce a renunțat anul acesta la conducerea RNI.

Monarhia continuă să dețină un rol central

Alegerile stabilesc componența parlamentului și viitorul guvern, dar regele Mohammed al VI-lea păstrează atribuții importante în domenii strategice, inclusiv în apărare și politica externă.

Reuters afirmă că votul nu se așteaptă să altereze radical echilibrul de putere din Maroc, unde monarhia rămâne un factor cheie în stabilirea unor politici majore.

Tinerii se află în mijlocul manifestărilor și al retragerii din politică.

Generația Z a condus proteste în ultimul an, manifestând nemulțumiri privind educația, sistemul de sănătate, șomajul și lipsa de oportunități economice. O parte dintre tineri a optat să protesteze sau să încerce să părăsească țara, în loc să se angajeze în politica tradițională.

Tentativa masivă de traversare către Ceuta din această vară a fost un alt semnal al frustrărilor economice. Unele dintre persoanele care au încercat să ajungă în enclava spaniolă spun că nu intenționează să voteze, în timp ce alți tineri consideră că presiunea exercitată prin proteste ar putea determina partidele să răspundă mai bine problemelor lor.

Participarea la vot a fost monitorizată îndeaproape

Din totalul de 26,7 milioane de cetățeni marocani cu drept de vot, 15,8 milioane se află în registrele electorale. Nivelul de participare este urmărit cu atenție, în special de către tineri, fiind considerat un semn al gradului de încredere în instituțiile politice.

Mai multe partide și grupuri au cerut boicotarea scrutinului, susținând că alegerile nu garantează suficient în ceea ce privește reprezentarea politică.