Cu ocazia încheierii festivalului Moldova Pride 2026, duminică a avut loc cea de-a 14-a ediție a evenimentului Chișinău Pride, prilej cu care participanții au scandat lozinci precum
„Dragostea creează, legea protejează”
,
Citește șiSusținătorii independenței în Québec învinge în alegerile provinciale
„Vrem siguranță”
, dar și
„Homofobia are un leac: educația”
.
În inima capitalei Republicii Moldova, un grup de persoane s-a reunit, purând steaguri multicolore și diverse pancarte care pledau pentru egalitate de drepturi și împotriva discriminării. Ca urmare a acestui eveniment, au fost implementate limitări temporare de trafic în zona centrală a orașului Chișinău.
Nu au avut loc incidente la acest eveniment.
Marșul, care a avut loc pe 21 iunie, a înregistrat o desfășurare fără precedent, lipsită de orice incidente și conflicte, spre deosebire de edițiile anterioare. Unul dintre obiectivele principale ale celor care au participat la eveniment este recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex.
Evenimentul, care a avut o durată de o oră și jumătate, a reunit un număr de aproximativ 350 de persoane, după cum arată informațiile oferite de Inspectoratul Poliției din Republica Moldova. Acțiunea a fost una pașnică.
Evenimentul de Chișinău Pride din acest an a fost descris de organizatori ca fiind „cea mai liniștită acțiune care a avut loc vreodată la Chișinău”. Zeci de polițiști și carabinieri au fost mobilizați pentru a garanta securitatea acestui eveniment.
În Chișinău, un eveniment marcant a avut loc fără incidente, fiind vorba despre primul marș Pride care a reunit persoane care luptă pentru drepturile comunității LGBTQ+. Acest marș a adus în atenție cazul unui fost soldat care a fost discriminat în timpul serviciului militar și care acum a devenit o figură publică activă, militând pentru drepturile persoanelor LGBTQ+. Marșul a fost o ocazie pentru participanți de a-și exprima solidaritatea și de a cere recunoașterea drepturilor cuplurilor de același sex.
În cadrul evenimentului Pride din Chișinău, la care a participat reporterul HotNews, s-au aflat Leo Zbancă și Marin Pavlescu.
În efortul de a obține recunoașterea căsătoriilor sau parteneriatelor între persoane de același sex prin intermediul instanței, Zbancă se află în fruntea unei lupte cruciale. Această problemă este strâns legată de motivul pentru care Leo, vice-director al Centrului de Informații Genderdoc-M, a ales să intre în arena juridică alături de partenera sa. Perechea a fost împreună timp de cinci ani, perioadă în care s-au confruntat cu provocările legate de statutul lor.
În ciuda unei tendințe de creștere a toleranței în societatea din Republica Moldova, problemele juridice persistă pentru cuplurile care nu sunt recunoscute oficial, afectând numeroase aspecte ale vieții lor. Printre acestea se numără restricțiile privind accesul la date medicale, imposibilitatea de a lua decizii medicale urgente pentru partener, precum și dificultățile legate de moștenire și administrarea în comun a proprietăților.
În Republica Moldova, de trei ani, demersurile lui Leo și ale partenerei sale în instanțele de judecată vizează obținerea recunoașterii legale a cuplurilor de același sex. Procesul lor, ajuns în fața Curții Constituționale, constituie una dintre cele mai semnificative teste juridice referitoare la drepturile persoanelor LGBTQ+.
Visul oricărui cuplu este să aibă o viață împreună, iar Leo și partenerul său nu fac excepție, fiind împreună de cinci ani.
Au în comun dorința de a construi o viață similară cu a altor cupluri, inclusiv o casă și bunuri comune.
Pentru Leo, totul se rezumă la protejarea drepturilor fără nimic în plus, după cum a declarat într-un interviu pentru HotNews:
„Noi suntem în cuplu de cinci ani și, ca orice cuplu, ne dorim doar să avem o casă în comun, bunuri în comun și posibilitățile pe care le au alte cupluri. Protejarea drepturilor, nu mai mult decât asta”
De fapt, drumul său către activism a început să prindă contur cu mult timp în urmă. După cum relatează Zbancă, el a suportat ani de-a rândul un tratament discriminatoriu din pricina propriei identități de gen.
El a relatat că a avut parte de multiple experiențe neplăcute din cauza identității sale de gen, persoanele având dificultăți în a o înțelege.
„Eu sunt o persoană non-binară transmasculină și am multe situații legate de identitatea mea de gen și de faptul că persoanele nu înțeleg identitatea mea de gen. Am fost și fugărit din băile publice, am fost și în situații în care am fost oprit de poliție”
, a adăugat el.
Consideră că lipsa siguranței și a drepturilor este un motiv cheie pentru care foarte mulți oameni din comunitatea LGBTQ+ decid să părăsească Republica Moldova. Având o pregătire dublă, în regie și psihologie, el a conceput un material video special pe această temă.
Leo a exprimat opinia că, în lipsa unui sentiment de securitate, oamenii nu pot rămâne într-o țară unde frica de agresiune și inedgalitatea drepturilor sunt prezente.
El a afirmat:
„Dacă tu nu te simți sigur pe stradă, dacă te temi că cineva poate să te agreseze, dacă te temi fiindcă nu ai drepturi egale cu ceilalți cetățeni și într-o situație similară vei fi tratat ca un cetățean de rândul doi, atunci, fără această siguranță, tu nu poți să rămâi în țară.”
Mai mult, a subliniat că există o diferență esențială între posibilitatea de a se căsători și dorința de a face acest lucru, menționând că persoanele heterosexuale au această posibilitate, chiar dacă nu toți doresc să o exercite.
„Și persoanele heterosexuale nu-și doresc să se căsătorească și sunt de acord cu acest argument, dar ele, dacă ar dori, ar putea. Și asta este o mare diferență. Noi nu cerem căsătorii pentru toate cuplurile queer. Clar că vor fi cupluri care niciodată nu vor acest drept, dar să ai o alegere, să poți să te căsătorești când vrei”
Un caz de discriminare în cadrul armatei a fost adus în atenție publică de către Marin Pavlescu, un fost militar care a ales să vorbească despre experiența sa. Acesta a fost supus unor tratamente nedrepte în perioada în care a activat în armată. Astăzi, el a participat la un eveniment de o importanță deosebită.
Nu am fost niciodată un ostaș, dar am devenit un activist
a declarat Marin Pavlescu, care a ieșit în stradă pentru a-și face auzit glasul.
Marin Pavlescu are o poveste strâns legată de un incident de discriminare care a avut parte de o atenție media deosebită în perioada recentă. Cazul său a ridicat numeroase întrebări privind drepturile omului.
La vârsta de 19 ani, în 2021, Pavlescu a luat decizia de a abandona serviciul militar obligatoriu, refuzând să se întoarcă la unitatea sa militară. Orientarea sa sexuală fiind dezvăluită, el a susținut că a fost supus unor tratamente discriminatorii și hărțuitor în cadrul armatei. Acest caz a captat atenția organizațiilor dedicate drepturilor omului și a fost subiectul unor reportaje în presa internațională.
Pavlescu a reflectat asupra momentului în care a decis să dezvăluie public orientarea sa sexuală, o alegere care i-a transformat viața, după cum a relatat într-un interviu acordat HotNews.
Orientarea mea sexuală a fost făcută publică fără acordul meu, a declarat un fost soldat care a ieșit în stradă la Chișinău.
„S-a dezvăluit orientarea mea sexuală fără acordul meu”
Marin a declarat că a decis să își dezvăluie situația public doar cu scopul de a deveni un exemplu pentru ceilalți, asumându-și responsabilitatea pentru aceasta, în ciuda faptului că nu era conștient de dificultățile pe care le va întâmpina. El a menționat că
„În cazul meu a fost outing. În armată a fost outing, pentru că s-a dezvăluit orientarea mea sexuală fără acordul meu, fără a mă aduce la cunoștință și eu am fost expus la violență fizică, la discriminare”
.
Perioada care a urmat a fost marcată de procese judiciare, de numeroase dificultăți în ceea ce privește găsirea unei noi oportunități profesionale și de sute de mesaje cu caracter ostil.
Marin relatează că a cunoscut numeroase eșecuri, în special în ceea ce privește găsirea unui loc de muncă, după ce a fost respins de peste patruzeci de ori.
O consecință deosebit de dureroasă a acestui eveniment a fost ruperea legăturilor de familie. În urma declarațiilor sale publice, mama sa a încetat să comunice cu el timp de peste trei ani.
Ea mi-a transmis că nu sunt considerat parte a familiei Pavlescu și că refuză să aibă o discuție cu mine, motivând că i-am adus rușine în fața întregii țări și a tuturor rudelor.
În Republica Moldova, un climat de toleranță în creștere începe să se contureze, însă transformările semnificative încă se lasă așteptate.
Astăzi, legătura dintre cei doi a fost reluată, cel puțin în parte. Pavlescu consideră că această evoluție reprezintă una dintre cele mai semnificative transformări din ultimii ani.
La fel ca mulți alți tineri care aparțin comunității LGBTQ+, Pavlescu a luat în considerare, de mai multe ori, posibilitatea de a părăsi Republica Moldova. Unii dintre prietenii și cunoștințele sale i-au sugerat să solicite azil într-o țară străină, unde ar putea duce o viață mai puțin agitată. Cu toate acestea, el a hotărât să rămână, având dorința de a vedea finalizarea dosarelor sale și de a contribui la crearea unui precedent care ar putea ajuta alte persoane aflate în situații asemănătoare.
Foarte multe persoane se uită la tine cu multă curiozitate, iar unele chiar te privesc cu suspiciune. Acestea sunt declarațiile unui bărbat care a participat la eveniment. El adaugă:
„Nu consider că ești în siguranță la maxim pentru că sunt foarte multe persoane care se uită dubios la tine, sunt foarte multe persoane care ar putea să-ți strige ceva din urmă sau ar putea să-ți spună ceva în urmă”
.
În continuare, acesta menționează: totul trebuie să fie un exemplu clar pentru toți. Și conchide: „Pe mine mă oprește faptul că eu vreau să merg până la capăt și eu vreau ca asta să fie un exemplu”.
Tânărul afirmă că Republica Moldova înregistrează progrese în ceea ce privește toleranța, însă schimbările majore necesită eforturi suplimentare, inclusiv la nivel legislativ.
„Sunt schimbări, însă pentru a obține rezultate semnificative în Republica Moldova, din nefericire, este nevoie ca cineva să fie afectat și după ce o persoană a suferit sau are de suferit, după ce se produce un eveniment grav, abia atunci au loc schimbările.”
Tânărul, Marin, consideră că justiția și legile din Republica Moldova se schimbă doar după ce o persoană suferă și că acest lucru este regretabil.
El se întreabă de ce până în 2021 nu au existat programe de instruire privind orientarea sexuală, discriminarea și identitatea de gen și de ce ofițerii din armată nu au avut acces la aceste informații.
„După cazul meu, în 2021, Ministrul Apărării Anatolie Nosatîi a ordonat ca un număr mai mare de militari pe contract, adică ofițeri, să urmeze instruiri.”
În preajma evenimentului Chișinău Pride, un grup de credincioși s-a reunit în apropierea monumentului lui Ștefan cel Mare situat în inima orașului Chișinău, purtând pancarte care exprimau opoziția față de acțiunea LGBTQ+.
„Legea crează. Păcatul nu este dragoste”
– a fost unul dintre mesajele afișate de credincioși. În ciuda acestui fapt, cele două evenimente nu au avut loc concomitent și nu s-au intersectat.
COMENTARII / 0