Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a aprobat un program progresiv de acțiuni pentru a evita blocarea funcționării Centralei Nucleare Cernavodă. Această intervenție se bazează pe prognoze meteorologice și hidrologice care indică scăderi accentuate ale debitului Dunării, începând cu data de 10 septembrie.
CNSU a introdus un nou grup de măsuri pentru Centrala Nucleară de la Cernavodă.
Noi măsuri au fost adoptate pentru a asigura funcționarea în siguranță a Centralei Nucleare Cernavodă. Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a aprobat un plan etapizat, anunță Guvernul într-un comunicat citat de News.ro.
Citește șiAndy Burnham acuză Rusia de ingerințe în referendumul pentru Brexit. „Am primit un răspuns clar: da, a existat”
Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial și prevede implementarea unui sistem temporar, modular și complet reversibil, menit să redirecționeze debitul de apă necesar pentru răcirea reactoarelor nucleare. Măsurile vin la scurt timp după ce centrala de la Cernavodă a fost oprită complet pe 13 august, din cauza faptului că fluviul a atins un minim istoric al nivelului apei, punând în pericol procesul tehnologic de răcire.
Autoritățile vor crea un zid construit din barje și nave, cu o lungime de 600 de metri.
Autoritățile vor pune în funcțiune automat planul conceput atunci când nivelul apei scade la nivelul critic de 1,58 metri în bazinul prizei de apă. Strategia CNSU se împarte în trei faze principale, în funcție de intensitatea secetei.
Prima etapă constă în instalarea mai multor nave și barje pe un alineament de aproximativ 600 de metri. Acestea vor fi amplasate strategic în zona de confluență dintre brațul Dunărea Veche și intrarea în Canalul Dunăre-Marea Neagră, având ca scop îngustarea secțiunii de curgere și redirecționarea unui volum mai mare de apă către canal și spre priza centralei.
„Hotărârea CNSU prevede realizarea unui sistem de intervenţie temporar, modular, etapizat şi reversibil. Acesta va fi implementat în zona confluenţei de la Cernavodă a braţului Dunărea Veche cu intrarea în Canalul Dunăre-Marea Neagră, în vederea asigurării resursei de apă necesare pentru centrală”, a transmis Executivul.
Ce conține a doua fază a planului de intervenție la Cernavodă?
În cazul în care nivelul fluviului persistă în scădere, se va iniția a doua fază. Această fază presupune instalarea unei închideri modulare, alcătuită din pontoane și hidrobaraje, pe o porțiune de 170 de metri a canalului de racord. În calitate de opțiune de rezervă, structura modulară poate fi înlocuită rapid cu un baraj temporar din piatră.
În faza a doua, se va efectua o închidere modulară, utilizând pontoane și hidrobaraje, pe o porțiune de circa 170 de metri din canalul de racord al centralei. În calitate de soluție de rezervă, se poate înlocui acest sistem cu un baraj temporar construit din piatră.
Pe Dunăre, autoritățile vor acționa prin instalarea unor pompe cu putere mare.
În situația extremă în care redirecționarea naturală a fluxului prin baraje și nave nu va furniza debitul minim necesar, Administrația Națională „Apele Române”, alături de Nuclearelectrica, vor interveni cu pompe de mare capacitate. Aceste echipamente vor pompa apă suplimentar, direct în sistemul de răcire al reactoarelor.
Costurile operațiunilor realizate de Apele Române vor fi acoperite prin adăugarea la bugetul Ministerului Mediului din Fondul de rezervă bugetară al Guvernului, în timp ce celelalte instituții vor finanța din propriile resurse. Toate aceste intervenții tehnice vor fi menținute pe tot parcursul perioadei în care fluxul Dunării rămâne la praguri extrem de scăzute.
Cum a început criza apei de la Cernavodă: Debitul Dunării la un minim istoric
În acest an, criza hidrologică a constituie unul dintre cele mai grave episoade de secetă înregistrate pe tronsonul românesc al Dunării. În august 2026, debitul Dunării la intrarea în țară, în zona Baziaș, a scăzut brusc la niveluri extrem de reduse, aproximativ 1.500 – 1.800 metri cubi pe secundă, în timp ce media multianuală pentru acea perioadă se ridică la peste 3.900 mc/s, iar media anuală depășește 5.500 mc/s.
În cadrul stației hidrometrice Cernavodă, nivelul apei a atins valori negative record, depășind pragul de -250 cm și situându-se aproape de limitele la care sistemele de aspirare ale filtrelor centralei pot opera în condiții de siguranță. Această scădere semnificativă a rezultat din absența prelungită a precipitațiilor în întregul bazin al fluviului Dunărea și din temperaturile extrem de ridicate în lunile iulie și august.
Debitul Dunării, de aproape trei ori sub media lunii august. Reactorul 2 de la Cernavodă este oprit. Foto: Faceboook/ INHGADunărea secată, 3 august 2026. Sursa foto: Andrei AvramDunărea secată, 3 august 2026. Sursa foto: Andrei AvramDunărea secată, 3 august 2026. Sursa foto: Andrei AvramDunărea secată, 3 august 2026. Sursa foto: Andrei AvramDunărea secată, 3 august 2026. Sursa foto: Andrei AvramDunărea secată, 3 august 2026. Sursa foto: Andrei Avram
Debitul extrem de scăzut a condus inevitabil la scăderea presiunii apei de răcire necesare condensatoarelor celor două reactoare nucleare de la Cernavodă. Pentru a preveni uzura echipamentelor critice și pentru a menține standardele de securitate nucleară, Nuclearelectrica a fost nevoită să declanșeze procedurile de oprire controlată a Unității 2 pe 13 august 2026, moment în care centrala a trecut la o funcționare parțială și a generat un deficit masiv în Sistemul Energetic Național.
Autoritățile române au implementat măsuri pentru a asigura salvarea sistemului de la Cernavodă.
În vederea gestionării crizei din sectorul energetic și hidrologic, autoritățile române au activat un plan gradual de răspuns, pornind de la primele semne de scădere a debitului.
În prima parte a lunii august 2026, au apărut probleme când Administrația Națională „Apele Române” a activat primul prag de alertă hidrologică în zona Cernavodă. Instituția a demarat imediat lucrări de dragaj de întreținere pe șenalul navigabil, în timp ce echipele tehnice au început monitorizarea cotelor apei din bazinul de racord, verificându‑le din oră în oră.
În intervalul 8–11 august 2026, sub presiunea secetei accentuate, „Apele Române” împreună cu autoritățile navale au inițiat scufundarea și instalarea primelor barje pentru redirecționarea curentului în zonele critice ale fluviului. În ciuda acestor măsuri, pe 13 august 2026, nivelul apei a scăzut la pragul minim permis pentru funcționarea în condiții de siguranță, ceea ce a determinat Nuclearelectrica să deconecteze Unitatea 2 de la Sistemul Energetic Național, iar centrala a fost oprită complet.
În continuare, Guvernul a creat Comitetul Interministerial Bala–Cernavodă. Acest comitet a primit atribuția de a coordona, în stare de urgență, lucrări hidrotehnice complexe, cum ar fi dragări intensive pe segmentul situat între kilometri 305 și 342,5, construirea de epiuri din piatră și instalarea de baraje gonflabile.
COMENTARII / 0