MEDIAFAX, de 35 de ani, se află în epicentrul evenimentelor semnificative. În perioada postdecembristă a României, a jucat un rol esențial, oferind rapoarte în timp real despre evenimentele care au remodelat politica, societatea și viața cotidiană.
În 2010, România a traversat o perioadă economică dificilă, în care impactul crizei financiare globale a devenit tot mai evident. Pentru a diminua deficitul bugetar, guvernul a recurs la politici de austeritate, iar această acțiune a condus, în final, la o reducere a consumului și la nemulțumirea populației față de deciziile executivului.
În anul 2010, MEDIAFAX a menținut expansiunea activității sale pe internet, livrând rapid rapoarte privind principalele schimbări din domeniile economic, social și politic. Reportajele din teren, materialele obținute exclusiv și informațiile provenite de la „surse” au fost adoptate de presa tipărită, ajutând la înregistrarea unuia dintre cei mai dificili ani din perioada post‑crizei 2008-2009.
Citește șiMEDIAFAX 35. 2016 – Alegerile locale și parlamentare redesenează harta politică. PSD câștigă ambele scrutine, iar presa preia rezultatele Mediafax
România se află încă în stadiul recesiunii, în urma șocului din 2009.
Criza economică globală a afectat România sever de la 2009. Conform FMI, PIB‑ul real a scăzut cu 7,1% în 2009, după perioadele de creștere rapidă anterioare crizei. În 2010, sectorul economic nu a reușit încă să se redreseze. Cererea internă era foarte redusă, nivelul șomajului a crescut, iar crediturile neperformante din sistemul bancar se acumula.
Problema principală a Guvernului era însă și situația finanțelor publice. Potrivit FMI, deficitul bugetar ajunsese la 7,3% din PIB la sfârșitul lui 2009. România se afla în acel moment în programul de asistență financiară convenit cu FMI, UE și alte instituții multilaterale, iar reducerea deficitului devenise o condiție esențială pentru menținerea stabilității financiare.
În această situație, Guvernul Boc a elaborat un set extins de măsuri de austeritate.
Guvernul Boc anunță reducerea salariilor
În mai 2010, Executivul a anunțat o reducere de 25% a salariilor din sectorul bugetar. Această decizie s-a transformat rapid într-una dintre cele mai dispute decizii economice de după 1989.
„Înaintea ședinței de Guvern, premierul Emil Boc a declarat că Guvernul va propune reducerea fondului de salarii cu 25% și în companiile cu capital majoritar de stat, companii ca CEC și Eximbank”, relata MEDIAFAX la acel moment. Informația a fost preluată și de ziarul Cuvântul Libertății în ediția din 13 mai 2010.
Proiectul inițial includea o scădere de 15% a pensiilor, însă Curtea Constituțională a respins această măsură, considerând-o neconstituțională. În consecință, autoritatea executivă a fost nevoită să identifice o altă cale pentru a diminua deficitul.
Când a preluat responsabilitatea în Parlament pentru legile de austeritate, premierul Emil Boc a subliniat amenințarea pierderii sprijinului financiar extern și șansa ca România să intre în stare de incapacitate de plată.
„Sunt extrem de conştient să solicit Parlamentului un vot de încredere pentru a salva prezentul şi viitorul acestei ţări. Ieşirea din acordul cu CE şi FMI ar conduce România la incapacitate de plată şi implicit la imposibilitatea plăţii pensiilor şi salariilor. (…) Suntem în mijlocul unei crize fără precedent. Nimeni nu a estimat acest val al crizei. Una dintre lecţiile de bază a ultimilor ani, e că nimeni nu a putut prevedea criza. Ţările din UE strâng cureaua şi se grăbesc să-şi reducă cheltuielile publice”, a spus Emil Boc la momentul respectiv.
Premierul Emil Boc a susținut un discurs la deschiderea ședinței comune a Senatului și Camerei Deputaților, în care a subliniat responsabilitatea Guvernului privind proiectul de lege ce prevede măsuri necesare pentru restabilirea echilibrului bugetar. Evenimentul s-a desfășurat la Palatul Parlamentului, în București, luni, 7 iunie 2010. Fotografie: BOGDAN STAMATIN / MEDIAFAX FOTO.
Creșterea TVA a fost inevitabilă.
După ce Curtea Constituțională a respins propunerea de reducere a pensiilor, guvernul a recurs la creșterea TVA pentru a suplimenta o porțiune din deficitul de venituri bugetare.
Începând cu 1 iulie 2010, taxa pe valoarea adăugată a urcat de la 19% la 24%, iar salariile bugetarilor au scăzut cu 25%. Această reducere salarială era prevăzută inițial să se finalizeze la sfârșitul anului 2010.
Printre acțiunile întreprinse au figurat: reducerea cheltuielilor pentru bunuri și servicii, numărului de funcționari din sectorul public și măsuri fiscale suplimentare.
MEDIAFAX a prevăzut hotărârea legată de TVA, menționând, pe fondul unor surse oficiale, că Guvernul intenționa să opteze pentru majorarea taxei la 24% dacă cota unică de impozitare rămâne neschimbată.
Datele provin din publicația Cuvântul Libertății, în numărul de 28 iunie 2010:
„Guvernul a decis creșterea TVA de la 19% la 24%, fără a majora și cota unică de impozitare, urmând totodată să ceară Parlamentului dă urgenteze procedura de aplicare a legilor privind reducerea salariilor bugetarilor (…) Surse oficiale declaraseră încă de vineri, agenţiei MEDIAFAX, că Executivul analizează majorarea TVA la maxim 23% în cazul în care va fi majorată şi cota unică de impozitare sau la 24% dacă impozitul unic va fi păstrat la nivelul actual de 16%”, a scris ziarul Cuvântul Libertății pe 28 iunie 2010.
Prim-ministrul Emil Boc a susținut ulterior decizia de creștere a TVA, invocând hotărârea Curții Constituționale referitoare la pensii.
„După decizia Curţii Constituţionale, nu am avut la dispoziţie o altă alternativă imediată şi legală alta decât aceea de majorare a TVA”, a răspuns Boc la solicitarea presei de a comenta declaraţiile preşedintelui privind majorarea TVA, a relatat MEDIAFAX.
Populația s-a îndreptat spre străzi.
Măsurile au provocat o mobilizare sindicală de amploare. În mai 2010 au avut loc proteste succesive ale profesorilor, funcționarilor, polițiștilor, angajaților din sănătate și ai altor categorii de bugetari. Pensionarii au ieșit, de asemenea, în stradă.
Pe 19 mai 2010, în Piața Victoriei, aproximativ 30.000 de sindicaliști s-au adunat, potrivit datelor obținute de MEDIAFAX.
Protestatarii au contestat reducerea salariilor și pensiilor și au cerut demisia Guvernului Boc. Relatarea MEDIAFAX consemna și mesajele de pe bannerele manifestanților: „Ne-aţi ciuruit, vă ciuruim”, „Vă informăm: gradul de suportabilitate a atins apogeul”, „România, ultimul episod”, „Vouă vă dăm 25% din salarii dacă plecaţi”, „Voi trăiţi bine, noi nu, ne-aţi ciuruit” şi „Nu scapă unul”.
În 2010, a avut loc o manifestare sindicală. Fotografie realizată de Octav Ganea pentru Mediafax Foto.
Protestele nu s-au restrâns la București; au avut loc și în Valea Jiului, unde măsurile de austeritate au fost contestate de pensionari, mineri, studenți și medici în Lupeni și Petroșani.
Jurnalul Național relata în ediția din 20 mai 2010, citând MEDIAFAX: „Sute de locuitori din Valea Jiului au manifestat ieri pe străzile din municipiile Lupeni și Petroșani împotriva măsurilor anunțate de Executiv, informează Mediafax. Reprezentanți ai pensionarilor, ai minerilor, ai studenților, ai medicilor au scandat lozinci împotriva Guvernului Boc și a președintelui Băsescu”.
Guvernul Boc reușește să treacă cu bine prin moțiunea de cenzură.
Tensiunea socială s-a schimbat cu promptitudine într-o dispută politică.
În data de 15 iunie 2010, Parlamentul a discutat o moțiune de cenzură adresată Guvernului Boc, depusă în circumstanțele în care Executivul a preluat responsabilitatea pentru măsurile de austeritate.
Moțiunea nu a atins voturile necesare pentru aprobare, iar consecința a fost menținerea Guvernului Boc în funcție, în timp ce propunerea legislativă ce vizează scăderea salariilor a continuat să avanseze.
Premierul Emil Boc sustine un discurs la sedinta comuna a Senatului si Camerei Deputatilor, dedicata dezbaterii motiunii de cenzura „Opriti genocidul social”, initiata de parlamentarii Aliantei PSD+PC, dupa asumarea raspunderii Guvernului pe proiectul de lege privind masurile necesare restabilirii echilibrului bugetar, care reduce pensiile cu 15% si salariile bugetarilor cu 25%, in Bucuresti, marti, 15 iunie 2010. RAZVAN CHIRITA / MEDIAFAX FOTO
2010, se numește anul austerității
În retrospectivă, anul 2010 a reprezentat încercarea României de a remedia prompt finanț
Guvernul Boc a optat pentru o ajustare fiscală severă: diminuarea cheltuielilor publice prin reducerea salariilor și a personalului, însoțită de creșterea TVA-ului. Aceste măsuri au ajutat la diminuarea deficitului, însă au generat o reacție socială intensă și au scăzut veniturile disponibile într-o perioadă în care consumul și economia se confruntau deja cu dificultăți.
Pentru MEDIAFAX, 2010 a însemnat nu doar relatarea unor decizii economice care au afectat milioane de români, ci și documentarea, de la fața locului, a reacției societății la acestea. Informațiile despre proteste, deciziile Guvernului și negocierile privind măsurile fiscale au fost preluate de presa scrisă, confirmând rolul agenției de furnizor rapid de informație pentru publicațiile din România.
MEDIAFAX nu s-a limitat doar la povestirea istoriei recente. De la început, a fost prezent în mijlocul evenimentelor care au condus la apariția primei pagini ale ziarelor, la deschiderea emisiunilor de televiziune și la transformarea subiectelor de interes național.
35 de ani înseamnă mii de zile de breaking news, milioane de informații transmise și o arhivă care spune, prin știri, cum s-a schimbat România.
Acest lucru indică o durată de 35 de ani în care MEDIAFAX a fost prezent.
În centrul evenimentelor. În centrul istoriei.
COMENTARII / 0