MEDIAFAX este, de 35 de ani, acolo unde se întâmplă lucrurile importante. A fost parte din istoria României postdecembriste, relatând în timp real momentele care au schimbat politica, societatea și viața de zi cu zi.
În 2013, manifestațiile împotriva Proiectului Roșia Montană au adus zeci de mii de români pe stradă. În același timp, USL, care obțineră majoritatea largă la alegerile parlamentare din 2012, a început să se dezintegreze vizibil. De asemenea, în acel an, propunerea de privatizare a CFR Marfă s-a transformat într-un scandal după ce GFR a fost proclamat câștigător. În final, tranzacția nu a fost finalizată.
Pentru MEDIAFAX, 2013 a fost un an în care agenția a urmărit în timp real aceste evenimente, de la protestele din Piața Universității și din alte orașe ale țării până la conflictele din interiorul USL și negocierile pentru privatizarea CFR Marfă. Informațiile transmise de MEDIAFAX au fost preluate și de presa locală, inclusiv în relatările despre amploarea manifestațiilor pentru Roșia Montană.
Citește șiCo-fondatorul AUR Marius Lulea acuză că a fost amenințat după ce a găsit în fața casei un cap de porc
Protestele pentru Roșia Montană reprezintă una dintre cele mai extinse mobilizări de stradă din perioada post-1989.
Conflictul legat de exploatarea aurului din Roșia Montană a existat de ani de zile, însă anul 2013 l-a transformat într-una dintre cele mai semnificative teme de discuție publică din România.
În luna august, guvernul condus de Victor Ponta a ratificat proiectul de lege ce prevede reglementarea exploatării, iar Parlamentul avea să ia o decizie asupra acestuia. În data de 1 septembrie 2013, au luat naștere proteste în capitală și în numeroase alte orașe din țară.
Oponenții proiectului se îngrijoreau în special de cianurile folosite, dar și de impactul asupra mediului și a patrimoniului istoric din Roșia Montană. În schimb, susținătorii proiectului subliniaseră investițiile, locurile de muncă și veniturile pe care exploatarea le-ar aduce statului și comunității locale.
În București, Piața Universității a devenit epicentrul protestelor. Manifestările au persistat săptămâni consecutive, în special în duminici, iar mii de participanți au ieșit în stradă, blocând și arterele principale ale capitalei.
Manifestările împotriva proiectului Roșia Montană, septembrie 2013. Foto: Mediafax
Pe măsură ce protestele au crescut în amploare, prim‑ministerul Victor Ponta s-a deplasat la Roșia Montană, unde a intrat în subteran pentru a vorbi cu minerii în marș. După aproximativ o oră de conversație, muncitorii au ieșit din galerie, iar Ponta le-a anunțat că va aduce la Roșia Montană comisia parlamentară destinată să evalueze proiectul.
Ponta a ieșit din subteran în compania minerilor care au protestat acolo pe parcursul a câteva zile, conform raportului corespondentului MEDIAFAX.
Victor Ponta, premier, a declarat la ieșirea din galerie:
„Le-am promis că se face comisie şi aducem aici comisia, să se decidă aici”
În octombrie 2013, MEDIAFAX a raportat că demonstrațiile persistau. Participanții strigau „Uniţi, salvăm Roşia Montană”, „Ieşiţi din casă dacă vă pasă” și „Roşia, Roşia, vine revoluţia”, iar pe pancarte se vedeau mesaje precum „Roşia Montană – Revoluţia generaţiei noastre”, „Adevărata bogăţie este sănătatea, nu aurul şi argintul” și „Jos labele de pe Justiţie”.
O femeie aseaza rosii intr-o ladita pentru a fi aruncate intr-un panou care ii infatiseaza pe Traian Basescu si Victor Ponta, in timpul protestului fata de exploatarea minereurilor din perimetrul Rosia Montana, in Bucuresti, luni, 2 septembrie 2013. Proiectul de lege care reglementeaza exploatarea minereurilor de la Rosia Montana a fost aprobat in sedinta din 27 august a Guvernului si va fi transmis Parlamentului spre adoptare. Exploatarea ar urma sa inceapa în noiembrie 2016. MARIUS DUMBRAVEANU / MEDIAFAXFOTO
Manifestațiile au depășit granițele României. MEDIAFAX a relatat despre protestele organizate în mai multe orașe din străinătate, informațiile fiind preluate ulterior și de presa locală. La 9 septembrie 2013, Gazeta de Sud relata, citând MEDIAFAX, că proteste au avut loc atât în România, cât și în mai multe orașe din străinătate.
„Proteste au avut loc în București, Craiova, Alba Iulia, Timișoara, Iași și altele, dar și în Budapesta, Strasbourg, Londra, New York, Singapore, Casablanca, Toronto, Atena”, a relatat Gazeta de Sud pe 9 septembrie, citând informațiile MEDIAFAX.
În același timp, tema Roșia Montană a generat tensiune în interiorul USL. Crin Antonescu a exprimat opoziție față de proiect, în timp ce Victor Ponta a susținut inițial că ar trebui discutat în Parlament. În luna septembrie, Antonescu l-a acuzat public pe premier că îl susține pe proiect, fără să-și asume în mod direct această poziție.
Premierul Victor Ponta a părăsit întâlnirea cu delegația PDL în București, joi, 12 septembrie 2013. În acea zi, reprezentanții partidului au dialogat cu Ponta despre Roșia Montană, demonstrând că nu se opun extragerii aurului, însă consideră inițiativa guvernamentală neconformă cu constituție. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO
Aceste declarații au fost raportate de MEDIAFAX și ulterior adoptate de presa locală. În ediția din 13 septembrie 2013, Gazeta de Sud a publicat, citând MEDIAFAX:
În data de 13 septembrie 2013, Gazeta de Sud a publicat un articol în care se menționa că Crin Antonescu, președintele PNL, a ridicat un atac aspru împotriva partenerului său din USL, Victor Ponta, pe tema Roșia Montană. Antonescu l-a acuzat că nu și-a preluat responsabilitatea pentru proiectul inițiat de Guvern, că a blocat dezbaterile privind exproprierile și că se implică într-un
În cele din urmă, proiectul de lege privind Roșia Montană nu a mai trecut de Parlament. Legea minelor, considerată o alternativă legislativă importantă pentru proiectul privind exploatările de la Roșia Montană, a fost respinsă mai întâi de Senat și apoi de Camera Deputaților, în decembrie 2013.
USL intră în fază de desintegrare
Alianța PSD-PNL-PC a înregistrat victorie în alegerile parlamentare din 2012, obținând o majoritate considerabilă, ceea ce părea să îi permită să controleze politica românească pentru o perioadă îndepărtată. În 2013, însă, legătura dintre premierul Victor Ponta și președintele PNL, Crin Antonescu, a început să se deterioreze treptat.
Conflictele au început încă din primăvară, incluzând disputele legate de numirile procurorilor și de legăturile cu Traian Băsescu. În aprilie, odată cu numirea Laurei Codruța Kovesi la DNA, liberalii au acuzat conducerea PSD că ia decizii majore fără a consulta PNL.
Roșia Montană a reprezentat, totuși, unul dintre cele mai evidente puncte de ruptură. Ponta și Antonescu s-au poziționat în mod diferit, iar membrii PSD și PNL au intrat în conflict în cadrul comisiei speciale creată pentru examinarea proiectului. În noiembrie, Ponta și Antonescu au convocat o ședință de urgență pe această temă, însă nu au reușit să ajungă la un acord, conform raportului MEDIAFAX din acea perioadă, care a citat informații din USL.
Existau diferențe de opinie între cele două formațiuni și în privința altor subiecte: schimbările legislative referitoare la aleșii locali, la justiție și, spre finalul anului, la Legea amnistiei.
În ciuda așteptărilor, USL nu s-a fragmentat în 2013. Alianța a continuat să funcționeze până la începutul anului 2014, când PNL a renunțat la rolul de guvernator, iar USL a intrat în faza oficială de disoluție.
În Sala Sporturilor din Constanța, sâmbătă, 31 august 2013, președintele PSD Victor Ponta și președintele PNL Crin Antonescu au participat la întâlnirea tinerilor USL. CRISTI CIMPOES / MEDIAFAX FOTO
Procesul de privatizare a CFR Marfă – există un câștigător, însă tranzacția nu reușește.
În 2013, un alt scandal major a fost procesul de privatizare a CFR Marfă. În luna februarie, guvernul a ratificat planul de vânzare a companiei, iar în aprilie a inițiat procedura pentru transferul majoritar de 51%. Această vânzare se legase și de obligațiile pe care România le‑a preluat în cadrul acordului cu FMI.
În competiție au participat trei entități: Grup Feroviar Român (GFR), compania americană OmniTRAX și consorțiul format din Transferoviar Grup și Donau-Finanz. GFR a fost desemnat câștigător, prezentând o ofertă de aproximativ 202 milioane de euro. Contractul de vânzare-cumpărare a fost finalizat, iar compania sub conducerea omului de afaceri Gruia Stoica a achitat o porțiune din sumă.
Plata sumei restante depindea însă de îndeplinirea a numeroase condiții, printre care obținerea avizului de la Consiliul Concurenței.
Consiliul Concurenței nu a acordat avizul în termenul stabilit, iar până în octombrie 2013 operațiunea nu a fost încheiată. Astfel, prima inițiativă de privatizare a rezultat în eșec, iar GFR nu a plătit diferența până la termenul limită.
Pentru MEDIAFAX, toate aceste evoluții au însemnat un an în care agenția a urmărit simultan strada, scena politică și marile dosare economice. Relatările despre protestele pentru Roșia Montană au circulat în presa locală din mai multe orașe, iar informațiile despre conflictele politice și privatizarea CFR Marfă au alimentat la rândul lor fluxul de știri despre un an în care România trecea prin schimbări importante.
MEDIAFAX nu s-a limitat doar la prezentarea istoriei recente. De la primele zile, a fost prezent în centrul evenimentelor care au ocupat primele pagini ale ziarelor, au deschis emisiunile de televiziune și au devenit subiecte de interes național.
35 de ani înseamnă mii de zile de breaking news, milioane de informații transmise și o arhivă care spune, prin știri, cum s-a schimbat România.
Aceasta marchează o perioadă de 35 de ani în care MEDIAFAX a rămas prezent.
În inima evenimentelor. În inima istoriei.
COMENTARII / 0