MEDIAFAX, de 35 de ani, se află în centrul evenimentelor semnificative. A contribuit la documentarea istoriei României postdecembriste, oferind în timp real relatări ale momentelor care au influențat politica, societatea și viața cotidiană.
În anul 2014, România a experimentat evenimente de mare importanță atât în domeniul politic, cât și în cel sportiv. În urma alegerilor prezidențiale, la Palatul Cotroceni s-a produs o schimbare majoră, iar Simona Halep s-a afirmat ca una dintre cele mai proeminente figuri ale sportului național, realizându‑se prima finală la un turneu de Grand Slam.
În anul 2014, MEDIAFAX a monitorizat în mod continuu evenimentele care au marcat agenda publică, de la campania și alegerile prezidențiale până la performanțele Simonei Halep. Datele furnizate de reporterii MEDIAFAX au fost adoptate și citate de presa scrisă din România, reafirmând din nou importanța agenției ca sursă esențială pentru publicațiile tipărite și online.
Citește șiOrdinul de limitare a serviciului Starshield pentru Ucraina a venit din interiorul Casei Albe, susțin doi oficiali SUA
În 2014, alegerile prezidențiale au înregistrat prima victorie a unui candidat aflat în afara nucleului politic tradițional postcomunist.
În noiembrie 2014, alegerile prezidențiale s-au desfășurat, iar principalul conflict a fost între premierul în funcție, Victor Ponta, reprezentând alianța PSD-UNPR-PC, și Klaus Iohannis, susținătorul Alianței Creștin-Liberale (ACL).
De la începutul pre‑campaniei, MEDIAFAX a urmărit evoluția competiției electorale, analizând sondajele de opinie și prezența candidaților în mass‑media.
În data de 25 iulie 2014, publicația MEDIAFAX raportase că Victor Ponta și Klaus Iohannis ocupau primele două poziții ale preferințelor electorale, diferența dintre ei fiind de aproximativ 10 procente. În același timp, redactorii agenției menționau că distanța dintre candidați se micșora în scenariul unui eventual tur al doilea.
În București, pe vineri, 31 octombrie 2014, o femeie trece în fața panourilor electorale ce afișează candidații la președinție, Klaus Iohannis și Elena Udrea. Fotografie realizată de ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO.
În luna august, MEDIAFAX Monitorizare a efectuat o cercetare a prezenței în mass-media a candidaților principali la alegerile prezidențiale. Această cercetare a fost citată, printre altele, de Gazeta de Nord-Vest în numărul din 19 august 2014.
„Premierul Victor Ponta conduce în topul aparițiilor în media, cu un total de 7.431 de apariții, fiind urmat de Klaus Ioh
În urma desemnării candidaților de către principalele partide, s-a inițiat faza depunerii candidaturilor. Candidatul ACL, Klaus Iohannis, a comunicat că a adunat 2,2 milioane de semnături în sprijinul candidaturii sale.
„Acum a venit vremea faptelor, oamenii mă cunosc. Sunt mai puţin un om al vorbelor şi mai mult un om al faptelor. Vreau să candidez pentru a face altfel de politică în ţara noastră. Mai puţin spectacol, mai puţină gălăgie, mai multe soluţii pentru oameni, pentru România. Eu nu am în spate niciun fel de grupuri de interese, niciun fel de trusturi, niciun fel de instituţii. Eu am în spate echipa Alianţei Creştin Liberale şi cele peste două milioane două sute de mii de alegători care au semnat pentru mine”, a spus Iohannis la acel moment, după ce și-a depus candidatura, potrivit relatărilor MEDIAFAX.
Campania electorală și noua putere a mediului online
În timpul campaniei pentru primul tur, candidații prezidențiali nu au luat parte la dezbateri electorale comune, însă rivalitatea politică s-a transferat tot mai mult în spațiul online.
Totuși, MEDIAFAX a urmărit inclusiv modul în care principalii candidați comunicau cu alegătorii prin rețelele sociale. O monitorizare publicată la 21 octombrie 2014 arăta că mesajele lui Victor Ponta de pe Facebook ajungeau, în valori absolute, la cel mai mare număr de simpatizanți. Raportat însă la numărul de fani, mesajele lui Klaus Iohannis și ale Monicăi Macovei aveau o eficiență mai mare, potrivit analizei MEDIAFAX.
Pe data de 2 noiembrie, în cadrul primului tur, Victor Ponta a ocupat poziția de lider cu 40,44%, în timp ce Klaus Iohannis a înregistrat 30,37%. Ambele candidaturi au progresat în turul al doilea. În rândurile următoare, s-au poziționat Călin Popescu‑Tăriceanu, Elena Udrea, Monica Macovei și Dan Diaconescu.
Alegerile au fost influențate de o mobilizare intensă a românilor din diaspora. În diverse capitale europene au apărut file la secțiile de vot, iar un număr considerabil de români nu a reușit să-și exercite dreptul de vot înainte ca urnele să se închidă.
Jurnal Bihorean, în ediția de 4 noiembrie 2014, a raportat, bazându-se pe informațiile furnizate de MEDIAFAX, că un număr considerabil de români nu a reușit să participe la vot în Londra odată ce secțiunile au închis. În Paris, un grup de câteva zeci de persoane, care au așteptat ore întregi, a forțat intrarea în Ambasada României pentru a-și exercita dreptul de vot.
„O parte dintre persoane au intrat cu forţa, duminică seară, în ambasadă, în speranţa că, dacă se vor afla în incinta acesteia, vor putea vota”
Jurnal Bihorean a publicat această informație pe 4 noiembrie 2014, menționând sursa MEDIAFAX.
În fața turului al doilea, Iohannis și Ponta se confruntă față în față.
Înainte de al doilea tur al alegerilor, după numeroase încercări de a organiza o confruntare, Klaus Iohannis și Victor Ponta au participat la două dezbateri difuzate pe televiziune, la Realitatea TV și B1 TV.
MEDIAFAX a monitorizat declarațiile ambilor candidați și a raportat despre prima dezbatere, care a avut loc la Realitatea TV.
„Acuzaţiile directe pentru Iohannis au fost legate de faptul că acesta nu ar şti câte secţii de votare sunt în Germania, cât este pensia medie şi cât este punctul de TVA”, a scris MEDIAFAX după o monitorizare a primei dezbateri.
În cadrul celei de-a doua întâlniri, difuzată de B1 TV, MEDIAFAX a urmărit evenimentul în timp real prin text live. În discuția dintre cei doi candidați, s-au abordat subiecte precum sistemul judiciar, structurile esențiale ale statului și restructurarea Parlamentului.
Cu două zile înainte de ziua votului, finala prezidențială a fost însoțită de proteste în principalele orașe ale țării, printre ele București, unde participanții solicitau un vot corect în turul 2 al alegerilor prezidențiale.
MEDIAFAX a raportat, la 14 noiembrie, că protestanții prezenți în Piața Universității au ridicat strigăte precum
„Plagiatorul ne fură viitorul”
și
„Klaus, Klaus, Klaus, scapă-ne de Mickey Mouse!”
Al doilea tur: inversarea scorului obținut în primul tur
Pe 16 noiembrie, cetățenii români au fost invitați din nou să se prezinte la urne. Votarea a înregistrat o participare cu aproximativ 10% peste cea din primul tur, iar rezultatele au modificat în mod radical raportul dintre cei doi candidați.
În perioada premergătoare publicării rezultatelor finale, exit poll-urile arătau o competiție deosebit de apropiată.
„EXIT POLL ALEGERI PREZIDENŢIALE: Klaus Iohannis şi Victor Ponta, la diferenţe foarte mici în cele 5 sondaje. Ambii sunt lideri în câte 2 sondaje şi la egalitate în ultimul”, titra MEDIAFAX în seara zilei de 16 noiembrie, după închiderea urnelor.
În aceeași seară, în mai multe orașe din țară au avut loc manifestații în semn de solidaritate cu românii din diaspora care nu reușiseră să voteze în primul tur. Corespondenții MEDIAFAX din Iași, Sibiu, Cluj-Napoca și Timișoara au transmis informații despre protestele și numărul participanților.
În cadrul evenimentului, Klaus Iohannis a pășit și în Piața Universității din București, unde a primit aplauze din partea participanților la manifestație.
În final, Klaus Iohannis a înregistrat 54,43% din totalul voturilor, în timp ce Victor Ponta a obținut 45,57%.
În raportul său, presa internațională a descris victoria lui Iohannis ca fiind o surpriză, iar MEDIAFAX a adunat răspunsurile din presa străină într-un document detaliat, lansat pe 17 noiembrie.
„Denigrat de adversari din cauza originilor germane, Klaus Iohannis, care a creat surpriză câştigând scrutinul prezidenţial din România, a reuşit să convingă electoratul pledând pentru o Românie «normală», liberă de corupţie”, scria, la momentul respectiv, într-un material cu titlul „Klaus Iohannis, parcursul atipic al «germanului de Transilvania» devenit preşedinte”.
În publicațiile online ale presei germane a fost raportată victoria lui Iohannis la alegerile prezidențiale, iar MEDIAFAX a menționat că succesul său a constituat
„o surpriză”
, iar articolul a fost citat de ziarul Jurnal Bihorean în ediția de 18 noiembrie 2014.
După ce rezultatul a fost confirmat, MEDIAFAX a difuzat o biografie a persoanei care urma să ocupe funcția de noul șef al statului.
„Klaus Iohannis, profesor de fizică, a devenit primar la Sibiu acum 14 ani, deşi nimeni nu-i dădea şanse. A câştigat toate alegerile la care a candidat- localele şi prezidenţialele de duminică, după o prezenţă covârşitoare la vot- dar nu a reuşit să ajungă premier în 2009 şi nici vicepremier în 2014”
MEDIAFAX a raportat pe 17 noiembrie 2014, în cadrul unui articol extins dedicat lui Iohannis.
Triumful lui Iohannis a marcat sfârșitul mandatului lui Traian Băsescu și a marcat intrarea unui nou președinte în funcție. Curtea Constituțională a confirmat alegerea lui Iohannis pe data de 21 noiembrie 2014, acordându-i un mandat de cinci ani.
Simona Halep a ajuns în finală la Roland Garros și a atins semifinalele la Wimbledon.
În anul 2014, sportul românesc a înregistrat un moment semnificativ. Simona Halep a realizat, în acea perioadă, unul dintre pașii cei mai marcante din cariera ei, atingând pentru prima dată o finală la un Grand Slam.
În cadrul turneului de la Roland Garros, Halep a eliminat mai mulți adversari și a ajuns în finală, unde a înfruntat Maria Sharapova. Partida a fost extrem de intensă: Sharapova a reușit să se impună cu scorul 6-4, 6-7, 6-4, după un duel de trei seturi. Conform datelor Roland Garros, aceasta a marcat prima finală feminină în trei seturi la Paris de la anul 2001.
În ciuda faptului că trofeul i‑a revenit Sharapovei, pentru Halep finala din 2014 a demonstrat că a intrat în elita mondială a tenisului.
În aceeași perioadă, Simona Halep a ajuns în faza de semifinală la Wimbledon. În acel moment, românca se afla pe locul 3 în clasamentul mondial și a învins pe Teliana Pereira, Lesia Tsurenko, Belinda Bencic, Zarina Diyas și Sabine Lisicki.
În semifinală, Halep s-a confruntat cu canadiana Eugenie Bouchard. Meciul s-a încheiat cu scorul de 6-7, 2-6, iar Bouchard a avansat în finală.
MEDIAFAX se află în centrul unui an care a remodelat România
În anul 2014, România a marcat o transformare politică la Cotroceni și recunoașterea internațională a unei sportiste ce urma să devină una dintre cele mai proeminente reprezentante ale sportului românesc.
În contextul MEDIAFAX, anul a reprezentat o perioadă intensă de știri de ultimă oră, monitorizări, difuzări live și documentație extinsă, în timp ce mediul digital dobândea o relevanță crescută în modul în care publicul accesa informația.
De la primele sondaje și înregistrarea candidaturilor, până la dezbaterile finaliștilor, votul din diaspora, protestele din marile orașe, rezultatele finale și reacțiile internaționale, agenția a monitorizat întregul proces electoral. Datele și evaluările MEDIAFAX au fost adoptate și citate de publicațiile locale, subliniind statutul de sursă principală al agenției pentru mass-media românească.
MEDIAFAX nu doar a relatat istoria recentă. A fost acolo, în timp real, în mijlocul evenimentelor care au făcut prima pagină a ziarelor, au deschis jurnalele de televiziune și au devenit subiecte de interes național.
35 de ani au înregistrat mii de zile de breaking news, milioane de informații transmise și o arhivă ce ilustrează prin știri cum s-a schimbat România.
Acest interval de 35 de ani confirmă că MEDIAFAX a rămas prezent în acea poziție.
În centrul evenimentelor. În centrul istoriei.
COMENTARII / 0