MEDIAFAX este, de 35 de ani, acolo unde se întâmplă lucrurile importante. A fost parte din istoria României postdecembriste, relatând în timp real momentele care au schimbat politica, societatea și viața de zi cu zi.
În 2014, România a înregistrat evenimente de impact decisiv atât în sfera politică, cât și în cea sportivă. Rezultatele alegerilor prezidențiale au provocat o schimbare la Cotroceni, în timp ce Simona Halep s-a consolidat ca una dintre figurile de top ale sportului românesc, ajungând pentru prima dată în finală de Grand Slam.
Pentru MEDIAFAX, 2014 a fost un an în care agenția a urmărit permanent evenimentele care au dominat agenda publică, de la campania și alegerile prezidențiale până la performanțele Simonei Halep. Informațiile transmise de jurnaliștii MEDIAFAX au fost preluate și citate de presa scrisă din țară, confirmând încă o dată rolul agenției ca sursă importantă pentru publicațiile tipărite și online.
Citește șiOrdinul de limitare a serviciului Starshield pentru Ucraina a venit din interiorul Casei Albe, susțin doi oficiali SUA
În 2014, alegerile prezidențiale au adus prima câștigă electorală a unui candidat aflat în afara nucleului politic postcomunist tradițional.
Alegerile prezidențiale au avut loc în luna noiembrie 2014 și au fost dominate de confruntarea dintre premierul de atunci, Victor Ponta, candidatul alianței PSD-UNPR-PC, și Klaus Iohannis, candidatul Alianței Creștin-Liberale (ACL).
MEDIAFAX a urmărit rivalitatea electorală încă înainte de debutul campaniei oficiale, analizând sondajele de opinie și prezența candidaților în mass-media.
Pe 25 iulie 2014, MEDIAFAX a raportat că Victor Ponta și Klaus Iohannis se aflau în primele două locuri ale preferințelor alegătorilor, diferența dintre ei fiind de 10 procente. În același timp, jurnaliștii agenției subliniaseră că această distanță ar scădea în cazul unui eventual tur al doilea.
O femeie trece prin fata unor panouri electorale, cu candidatii la Presedintie, Klaus Iohannis si Elena Udrea, in Bucuresti,vineri, 31 octombrie 2014. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO
În luna august, MEDIAFAX Monitorizare a efectuat o cercetare a prezenței în mass-media a candidaților principali la alegerile prezidențiale. Această cercetare a fost publicată, printre alte surse, de Gazeta de Nord-Vest în ediția de 19 august 2014.
„Premierul Victor Ponta conduce în topul aparițiilor în media, cu un total de 7.431 de apariții, fiind urmat de Klaus Iohannis – 4.773 de apariții și de Cristian Diaconescu – 1816 apariții, relevă o analiză realizată de Mediafax Monitorizare”, scria Gazeta de Nord-Vest, citând analiza MEDIAFAX.
Odată cu desemnarea candidaților de către principalele partide, a început faza depunerii înscrierilor. Klaus Iohannis, reprezentantul ACL, a declarat că a adunat 2,2 milioane de semnături în sprijinul candidaturii sale.
„Acum a venit vremea faptelor, oamenii mă cunosc. Sunt mai puţin un om al vorbelor şi mai mult un om al faptelor. Vreau să candidez pentru a face altfel de politică în ţara noastră. Mai puţin spectacol, mai puţină gălăgie, mai multe soluţii pentru oameni, pentru România. Eu nu am în spate niciun fel de grupuri de interese, niciun fel de trusturi, niciun fel de instituţii. Eu am în spate echipa Alianţei Creştin Liberale şi cele peste două milioane două sute de mii de alegători care au semnat pentru mine”, a spus Iohannis la acel moment, după ce și-a depus candidatura, potrivit relatărilor MEDIAFAX.
Campania de alegeri și noua forță a mediului digital
În perioada de campanie pentru primul tur, candidații la funcția de Președinte nu au luat parte la dezbateri electorale comune, însă disputele politice s-au transferat din ce în ce mai mult în spațiul online.
În ciuda altor aspecte, MEDIAFAX a analizat și modul în care candidații de top interacționau cu electoratul pe platformele sociale. O verificare divulgată pe 21 octombrie 2014 indică faptul că postările lui Victor Ponta pe Facebook atingeau, în termeni absoluți, cea mai mare cantitate de susținători. Totuși, comparativ cu numărul de fani, mesajele lui Klaus Iohannis și ale Monicăi Macovei prezintă o eficiență superioară, conform raportului MEDIAFAX.
În prima rundă, desfășurată pe 2 noiembrie, Victor Ponta a ocupat primul loc cu 40,44%, în timp ce Klaus Iohannis a obținut 30,37%. Ambele persoane au trecut la turul al doilea. În restul clasamentului s-au poziționat Călin Popescu‑Tăriceanu, Elena Udrea, Monica Macovei și Dan Diaconescu.
românilor din diaspora au marcat și această alegere prin mobilizare intensă. În numeroase capitale europene s-au format file la secțiile de votare, iar mulți cetățeni români nu au reușit să voteze înainte de închiderea urnelor.
În ediția de 4 noiembrie 2014, Jurnal Bihorean a raportat, bazându-se pe datele furnizate de MEDIAFAX, că un număr mare de români nu a putut participa la vot în Londra după închiderea secțiunilor. În Paris, un grup de câteva zeci de persoane, care au așteptat ore întregi, au forțat intrarea în Ambasada României pentru a-și exprima alegerea electorală.
„O parte dintre persoane au intrat cu forţa, duminică seară, în ambasadă, în speranţa că, dacă se vor afla în incinta acesteia, vor putea vota”, a scris Jurnal Bihorean pe 4 noiembrie 2014, citând MEDIAFAX.
În fața turului al doilea, Iohannis și Ponta se confruntă față în față.
În prealabil la al doilea tur, în urma mai multor încercări de a stabili o confruntare, Klaus Iohannis și Victor Ponta au participat la două dezbateri difuzate pe televiziune, pe canalele Realitatea TV și B1 TV.
MEDIAFAX a urmărit declarațiile ambilor candidați și a raportat despre prima dezbatere, desfășurată la Realitatea TV.
„Acuzaţiile directe pentru Iohannis au fost legate de faptul că acesta nu ar şti câte secţii de votare sunt în Germania, cât este pensia medie şi cât este punctul de TVA”, a scris MEDIAFAX după o monitorizare a primei dezbateri.
A doua întâlnire, difuzată de B1 TV, a fost urmărită de Mediafax în modul live text. În cadrul discuției, candidații au abordat subiecte precum justiția, instituțiile-cheie ale statului și reorganizarea Parlamentului.
Finala prezidențială a fost semnalată cu două zile înainte de data votului și a fost însoțită de proteste în principalele orașe ale națiunii, printre ele în București, unde alegătorii cereau un vot legitim în turul 2 al prezidențialelor.
MEDIAFAX a raportat, la data de 14 noiembrie, că protestatarii prezenți în Piața Universității au rostit expresii precum
„Plagiatorul ne fură viitorul”
și
„Klaus, Klaus, Klaus, scapă-ne de Mickey Mouse!”
.
Turul al doilea: inversarea rezultatelor obținute în primul tur
În data de 16 noiembrie, cetățenii români au fost invitați din nou să se prezinte la urne. Votarea a înregistrat o participare de aproximativ 10% peste nivelul observat în primul tur, iar acest lucru a modificat în mod semnificativ raportul dintre cei doi candidați.
Înainte ca rezultatele finale să fie făcute publice, exit-poll-urile arătau o competiție extrem de apropiată.
„EXIT POLL ALEGERI PREZIDENŢIALE: Klaus Iohannis şi Victor Ponta, la diferenţe foarte mici în cele 5 sondaje. Ambii sunt lideri în câte 2 sondaje şi la egalitate în ultimul”, titra MEDIAFAX în seara zilei de 16 noiembrie, după închiderea urnelor.
În aceeași seară, în diverse orașe din țară au avut loc proteste pentru a susține românii din diaspora care nu au putut vota în primul tur. Corespondenții MEDIAFAX din Iași, Sibiu, Cluj-Napoca și Timișoara au raportat detalii privind manifestațiile și cifra participanților.
Klaus Iohannis a ajuns la Piața Universității din București, unde a fost întâmpinat cu aplauze de către participanții la manifestație.
În final, Klaus Iohannis a reușit să acumuleze 54,43% din totalul voturilor, în timp ce Victor Ponta a înregistrat 45,57%.
Rezultatul obținut de Iohannis a fost descris de mass-media internațională ca o surpriză, iar MEDIAFAX a compilat răspunsurile din presa externă într-un raport detaliat, lansat pe 17 noiembrie.
„Denigrat de adversari din cauza originilor germane, Klaus Iohannis, care a creat surpriză câştigând scrutinul prezidenţial din România, a reuşit să convingă electoratul pledând pentru o Românie «normală», liberă de corupţie”, scria, la momentul respectiv, într-un material cu titlul „Klaus Iohannis, parcursul atipic al «germanului de Transilvania» devenit preşedinte”.
Presa germană a raportat în edițiile sale online că Klaus Iohannis a obținut victoria la alegerile prezidențiale, subliniind că performanța sa constituie
„o surpriză”
, a menționat MEDIAFAX, fiind citată de ziarul Jurnal Bihorean în ediția de 18 noiembrie 2014.
MEDIAFAX a difuzat, după confirmarea rezultatului, un profil biografic al persoanei care urma să devină noul șef al statului.
„Klaus Iohannis, profesor de fizică, a devenit primar la Sibiu acum 14 ani, deşi nimeni nu-i dădea şanse. A câştigat toate alegerile la care a candidat- localele şi prezidenţialele de duminică, după o prezenţă covârşitoare la vot- dar nu a reuşit să ajungă premier în 2009 şi nici vicepremier în 2014”
MEDIAFAX a publicat pe 17 noiembrie 2014 un articol extins dedicat lui Klaus Iohannis, în care se detaliază aceste evenimente.
Triumful lui Iohannis a semnat sfârșitul perioadei în care Traian Băsescu deținea funcția de președinte și a pus la birou un nou conducător al statului. Curtea Constituțională a confirmat mandatul său pe 21 noiembrie 2014, pentru un mandat de cinci ani.
Simona Halep a ajuns în finală la Roland Garros și a intrat în semifinalele la Wimbledon.
În anul 2014, sportul românesc a înregistrat, de asemenea, un moment semnificativ. Simona Halep a realizat, în acea perioadă, unul dintre pașii cei mai remarcabili din cariera ei, atingând pentru prima dată o finală la un Grand Slam.
În cadrul turneului de la Roland Garros, Halep a eliminat numeroși concurenți și a ajuns în finală, unde s-a confruntat cu Maria Sharapova. Partida a fost intensă, iar Sharapova a câștigat cu scorul de 6-4, 6-7, 6-4, după un duel de trei seturi. Organizația de la Roland Garros a evidențiat că aceasta reprezintă prima finală feminină în trei seturi la Paris de la anul 2001.
Deși trofeul i-a revenit Sharapovei, pentru Halep finala din 2014 a servit ca confirmare a intrării sale în elita mondială a tenisului.
În aceeași perioadă, Simona Halep a ajuns în faza semifinalelor la Wimbledon. În acel interval, jucătoarea româncă se afla pe poziția de cap de serie numărul 3 și a învins pe Teliana Pereira, Lesia Tsurenko, Belinda Bencic, Zarina Diyas și Sabine Lisicki.
În semifinală, Simona Halep s-a confruntat cu Eugenie Bouchard, reprezentantă a Canadei. Halep a înregistrat pierdere în două seturi, 6-7 și 2-6, iar Bouchard a ajuns în finală.
MEDIAFAX, în centrul unui an ce a transformat România
2014 a reprezentat pentru România un an marcant, caracterizat printr-o transformare politică la Palatul Cotroceni și prin recunoașterea pe plan internațional a unei sportiste ce urma să devină una dintre cele mai celebre reprezentante ale sportului românesc.
Pentru MEDIAFAX, a fost un an de breaking news, monitorizări, transmisii în timp real și materiale ample, într-o perioadă în care mediul online devenea tot mai important pentru modul în care publicul primea informația.
De la primele sondaje și depunerea candidaturilor, până la dezbaterile finaliștilor, votul în diaspora, protestele din marile orașe, rezultatele finale și reacțiile internaționale, agenția a monitorizat întregul proces electoral. Datele și analizele furnizate de MEDIAFAX au fost preluate și citate de publicațiile locale, subliniind statutul de sursă principală al agenției pentru presa din România.
MEDIAFAX nu doar a relatat istoria recentă. A fost acolo, în timp real, în mijlocul evenimentelor care au făcut prima pagină a ziarelor, au deschis jurnalele de televiziune și au devenit subiecte de interes național.
35 de ani au adunat mii de zile de știri de ultimă oră, milioane de informații transmise și au format o arhivă ce ilustrează, prin intermediul știrilor, schimbările României.
Acesta marchează o perioadă de 35 de ani în care MEDIAFAX a rămas prezent.
În centrul evenimentelor. În centrul istoriei.
COMENTARII / 0