Prim-ministrul italian Giorgia Meloni a afirmat joi că bugetul militar al Italiei va cunoaște o creștere în anul curent.
În același timp, Meloni a îndemnat țările membre NATO să reevalueze modul în care își alocă resursele financiare pentru apărare, ținând cont de schimbările produse în domeniul militar odată cu progresul tehnologic înregistrat în ceea ce privește dronele, sateliții și datele.
Meloni a făcut cunoscută intenția sa de a anunța, în cadrul reuniunii la nivel înalt a NATO care are loc în luna iulie, că Italia urmează să aloce o pondere de aproximativ 2,8% din produsul intern brut pentru securitate și apărare în anul 2026, ceea ce echivalează cu o majorare de circa 0,71 puncte procentuale comparativ cu anul precedent.
Italia urmează să înregistreze o creștere semnificativă a cheltuielilor, în principal datorită fondurilor alocate pentru securitatea internă, care includ anumite competențe ale poliției. Italia utilizează normele NATO pentru a integra în bugetul său anumite poziții care anterior erau excluse.
Citește șiVideo Lidera AfD vorbește despre scutul de la Deveselu și acuză NATO că nu a luat în seamă îngrijorările lui Putin: „Să impunem negocieri”
În ciuda acestui fapt, Meloni a tras un semnal de alarmă cu privire la o dezbatere centrată în mod excesiv pe țintele de cheltuieli globale, susținând că conflictul din Ucraina a arătat că eficiența militară contemporană nu se cuantifică doar prin numărul de sisteme de armament convenționale sau prin volumul fondurilor alocate.
De asemenea, a accentuat că acest conflict a relevat importanța tehnologiilor moderne în desfășurarea operațiunilor militare.
Meloni a făcut o declarație referitoare la situația din Ucraina, unde linia frontului se confruntă cu o impas datorită numărului mare de drone.
Costurile imense ale tehnologiei militare avansate sunt puse în valoare atunci când sunt distruse de echipamente mai puțin costisitoare.
„Din această cauză, nimic nu se mișcă, iar noi am văzut tancuri care costă milioane de euro distruse de drone care costă, în medie, 20.000 de euro”
, a afirmat ea.
Meloni a subliniat necesitatea ca partenerii occidentali să reevaluateze importanța unui satelit poziționat strategic în raport cu un tanc sau un portavion poziționat corespunzător. Este esențial să se protejeze datele din punct de vedere strategic, a adăugat ea,
„valoarea unui satelit bine poziționat în comparație cu un tanc bine poziționat sau un portavion bine poziționat”
.
Occidentul se confruntă cu o provocare majoră în ceea ce privește pregătirea militară, a declarat Meloni.
„Există țări care, în loc să recruteze soldați, antrenează copii obișnuiți să se joace pe PlayStation, pregătindu-i să piloteze drone de la distanță într-un eventual război”
,
a afirmat ea, sugerând că Occidentul are nevoie de o nouă abordare.
„Aceasta este o dezbatere pe care Occidentul trebuie să o poarte”
.
Statele Unite sunt criticate de Donald Trump pentru modul în care guvernele europene își finanțează forțele armate. Resursele financiare alocate de europeni pentru apărare sunt considerate insuficiente. Potrivit lui Trump, protecția oferită de Statele Unite este prea des folosită de guvernele europene, care nu-și asumă responsabilitățile în materie de securitate. În acest context, 3,5% din PIB este considerat un prag minim pentru cheltuielile de apărare pe care țările europene și asiatice ar trebui să le suporte.
John Healey, fostul ministru britanic al Apărării, a prezentat motivul demisiei sale, joi, într-un context marcat de controversele legate de bugetul alocat pentru apărare.
El l-a acuzat pe Keir Starmer, prim-ministrul în funcție, că nu a asigurat fondurile considerate esențiale pentru protejarea națiunii de riscurile în creștere.
Această decizie survine în urma unui conflict privind cheltuielile militare, a declarat John Healey.
Italia și-a exprimat solidaritatea cu poziția lui Healey, după ce Guido Crosetto, Ministrul Apărării, a declarat că înțelege decizia luată de acesta.
El a adăugat că nu este singurul în această situație, deoarece și alți responsabili cu apărarea din diverse țări împărtășesc aceleași opinii și sentimente.
Într-o postare pe X, Crosetto a exprimat următoarele gânduri:
„Am ales să aștept vremuri mai puțin dificile, sperând într-o evoluție pozitivă a situației actuale”
.
El a adăugat că decizia sa luată poate să nu fie cea mai bună, însă
„semnalele pe care le-am primit mă fac să cred că se conturează o înțelegere mai profundă”
.
Comandantul Forțelor Aliate din Europa a declarat că Rusia nu are în vedere un conflict, afirmând:
„Înțelege că, dacă ar încerca ceva, nu ar avea succes”
și că Rusia „nu caută un conflict”.
De 1.569 de zile a fost lansat un anumit plan, denumit „Kievul în trei zile”, care încă se prelungește.
Operațiunea specială din Ucraina, inițiată de Putin, a depășit deja ca durată Primul Război Mondial.
COMENTARII / 0