Rezultatele sondajelor efectuate la urne sugerează că Prim-ministrul italian Giorgia Meloni este pe punctul de a suferi o înfrângere în cadrul referendumul privind reforma justiţiei pe care l-a iniţiat, potrivit surselor Reuters şi ANSA, care menţionează că tabăra care se pronunţă împotriva reformei are un uşor avantaj.
Reforma justiţiei are drept scop să despartă definitiv traiectoriile profesionale ale magistraţilor şi procurorilor, interzicând astfel orice posibilitate de schimbare a funcţiilor între aceştia.
Rezultatele sondajelor indică o ușoară preponderență a celor care se pronunță împotriva reformei, cu valori cuprinse între 49% și 53%, în timp ce susținătorii reformei au înregistrat valori între 47% și 51%.
Citește șiCorupție, minciuni și proteste: povestea tragediei care a declanșat prăbușirea politică a regimului Vucici în Serbia
Procesul de votare a avut loc timp de două zile, culminând luni la ora 15.00 după timpul local.
În urma procesului de votare, aproximativ trei cincimi dintre alegători au participat, 60%, adică mult mai mulți decât prognoza inițială. Campania electorală care a scos la iveală o puternică ostilitate între alianța politică de centru-dreapta și grupul de magistrați a stat la baza acestei prezențe mari, potrivit informațiilor oferite de sursele menționate de Agerpres.
În cazul în care rezultatele sondajelor se vor confirma, Giorgia Meloni ar putea suferi o înfrângere care i-ar estompa imaginea de invincibilitate în fața alegătorilor italieni, după o perioadă de patru ani în care a acumulat succese în alegerile locale și naționale.
Rezultatul acestui eveniment ar putea injecta o nouă energie în tabăra centrului-stânga, care pare a fi destul de divizată, permițând astfel Partidului Democrat și Mișcării 5 Stele, cele două mari forțe politice de opoziție, să încheie o alianță mai extinsă împotriva lui Meloni și a aliaților săi politici.
Votul negativ ar putea să o expună pe Meloni la consecințe nefaste, lăsând-o într-o poziție slăbită.
În ciuda faptului că Meloni a negat categoric posibilitatea de a demisiona în urma unui rezultat nefavorabil la referendum, analiștii consideră că o înfrângere i-ar putea afecta semnificativ poziția, lăsând-o vulnerabilă.
Italia traversează un moment delicat în ceea ce o priveşte pe Meloni, odată cu desfăşurarea acestui referendum, deoarece populaţia italiană are o aversiune evidentă faţă de Donald Trump, preşedintele Statelor Unite, care este considerat un aliat apropiat al acesteia, iar fricile legate de escaladarea conflictului dintre SUA și Israel contra Iranului îi îngrijorează pe italieni, care se tem că acest scenariu va conduce la majorarea preţurilor la energie, deja destul de ridicate.
Executivul, Guvernul, susţine că această reformă este indispensabilă pentru a evita suprapunerea intereselor celor două entităţi şi pentru a combate influenţa politică partizană, după ce a criticat magistraţii pentru presupusa lor implicare excesivă în diverse sectoare, de la infrastructură publică la fluxurile migratorii.
„preveni conflictele de interese dintre cele doua grupuri şi pentru a preveni partizanatul politic”
Schimbările propuse au stârnit critici vehemente din partea corpusului magistraților și a formațiunilor politice de centru-stânga.
Referendumul a devenit necesar după ce Parlamentul a dat unda verde acestei reforme în luna octombrie, deoarece schimbările aduse Constituţiei impun organizarea acestui exerciţiu democratic.
Parlamentul a octombrie aprobat-o deja, dar reformei necesită un referendum pentru modificările constituționale.
În sistemul actual, accesul la funcțiile de magistrat se realizează printr-o singură probă de selecție, după care magistrații au posibilitatea de a-și reorienta atribuțiile de-a lungul carierei.
Reforma justiţiei propune o schimbare fundamentală în ceea ce priveşte alegerea carierei pentru viitorii judecători şi procurori, aceştia fiind obligaţi să îşi aleagă de la bun început una dintre cele două direcţii, fără a avea posibilitatea de a schimba ulterior opţiunea.
Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM), organismul responsabil cu numirile şi problemele disciplinare, urmează să fie divizat în două entităţi autonome separate, iar selecţia membrilor acestora va avea loc prin tragere la sorţi, şi nu prin alegere, această modificare având drept scop prevenirea influenţei grupurilor de presiune în procesul de selecţie.
Nu există declaraţii directe în textul original care să necesite reproducerea verbatim.
Schimbările propuse au scopul de a împiedica grupurile de presiune să obţină avantaj în procesul de selecţie a judecătorilor şi procurorilor.
COMENTARII / 0