Mihai Răzvan Ungureanu, fost șef SIE: Comisiile de control al serviciilor din Parlament nu au dinți

Mihai Răzvan Ungureanu, fost șef al SIE și fost ministru de Externe, a declarat luni pentru Deutsche Welle despre comisiile de control parlamentar asupra activității...

Mihai Răzvan Ungureanu, fost șef al SIE și fost ministru de Externe, a declarat luni pentru Deutsche Welle despre comisiile de control parlamentar asupra activității SRI și SIE că acestea ”sunt pașnice, neutre, dinți nu au, și atunci tot ce pot să facă este să întrețină un dialog inocent, care nu duce nicăieri.

Vezi mai jos declarațiile lui MR Ungureanu privind serviciile secrete:

Blocajul la vârful serviciilor. Există un serviciu condus militar, altul sub o conducere prelungită și încă unul în care în frunte se află un individ al cărui trecut ridică o întrebare majoră.

Citește șiIonuț Pucheanu, primarul PSD din Galați, despre reforma teritorială: Binele uneori se face cu forța

În primul rând, toate serviciile de informații, serviciile speciale din România, sunt, din păcate, militarizate.

Organizațiile de informații operează în mod strict. În anumite domenii, activitățile lor rămân confidențiale și sunt supuse unei protecții riguroase. SIE, SRI, DGIA și DGIP funcționează toate ca agenții de informații. Fiecare instituție de acest tip este reglementată de propriul său cod de organizare și operațiuni, iar anumite componente și atribuții se află sub obligația standard de secret.

Motivul pentru care se întârzie trebuie judecat, cred, în cheie politică, pentru că altminteri, un director adjunct, care poate acoperi prin responsabilizare în absența unui director civil, atributele acestuia, nu contribuie negativ la activitatea instituției. Problema este altundeva, de exemplu, în cadrul SRI-ului, neavând un director, reprezentantul serviciului este prezent în CSAT, dar nu are voce. Și e o chestiune de credibilitate instituțională.

Nu poți menține funcționarea prelungită alături de adjuncți. Deși aceștia primesc temporar atribuțiile ce corespund responsabilității unui director plin, nu pot asuma rolul pe termen lung. Etajul 2 al conducerii este alcătuit din specialiști. Întrebarea rămâne: de ce nu sunt numiți? Totul se rezumă la o alegere de natură politică, iar motivul ei nu pot să-l dezvălui.

Nu avem claritatea cu privire la modul în care se exercită controlul civil asupra acestor servicii, deoarece ultimele rapoarte rămân închis în arhivele comisiilor.

Controlul civil asupra serviciilor este exercitat de comisia anume desemnată în Parlament, bicamerală, deci cu membri ai Senatului și ai Camerei Deputaților. Ei sunt responsabili de control, ar trebui să fie în continuu contact cu instituțiile pe care le controlează și poate că sunt.

Întrebarea esențială constă în măsura în care controlul reprezintă cu adevărat control, implicând întrebări clare adresate conducerii serviciului. În ce măsură acest control produce efect, deoarece comisia trebuie să propună, pe baza răspunsurilor obținute, un comportament dezirabil pentru instituție? Și cât de eficient este acest control?

Întrebările referitoare la operațiunile unui serviciu nu pot fi răspunse dacă membrii acestor comisii nu au suferit verificări de securitate și integritate (procese de vetting – n.red.). Parlamentul României nu urmează astfel de proceduri de vetting.

Nu există o formulă de certificare a credibilității membrilor Comisiei. În ce măsură sunt discreți, în ce măsură sunt lipsiți de vulnerabilități care i-ar transforma în ținte informative. Nu avem așa ceva. Și, atunci, și dialogul se încheagă greu sau rămâne la nivelul unor generalități inocente.

voința politică este, în același timp, considerabil redusă. Pentru ca aceasta să funcționeze, este indispensabil un element cheie: cultura instituțională. În calitate de delegat al electoratului, membru al unei astfel de comisii, se așteaptă ca tu să ai cunoștință despre scopul activității comisiei și despre aspectele pe care le va examina, sau despre punctele pe care le va căuta în tema criticată. Când lipsa de cunoaștere se agravează, dialogul devine complet fără substanță, iar supravegherea nu se realizează.

Deocamdată comisiile sunt pașnice, neutre, dinți nu au, și atunci tot ce pot să facă este să întrețină un dialog inocent, care nu duce nicăieri.

Și dacă apar circumstanțe în care un partid populist obține majoritatea și dobândește puterea, inclusiv în aceste comisii, având toate atracțiile autoritariste caracteristice mișcărilor populiste?

Democrația poate fi amenințată în orice moment. Poate fi amenințată chiar și de cea mai blândă oiță din turmă.

În esență, controlul are o activitate reglementată. Dacă prevederile scrise nu sunt puse în practică, consecința rămâne aceeași, indiferent cine compune comisia: poate proveni dintr-un partid populist, sau, mă rog, dintr-un partid de extremă dreaptă, sau dintr-un partid cu o istorie

România nu se află în situația în care, contrar percepției majorității publice, să se teamă de acțiunile serviciilor. Acestea se abțin de la a intra în politică.

Serviciile dispun de reguli și norme bine definite și aplicabile. Elementul cel mai dăunător în ceea ce privește identitatea și activitatea lor este ambiguitatea. Când apare această ambiguitate, instituția suferă. Evident, în locurile în care există ambiguitate, pot apărea și abuzuri.

În opinia majorității, contrar presupunerilor, implicarea lor în politică este foarte intensă.

Nu, nu. Percepția generală o cunosc și, iarăși, mă pun în răspăr cu foarte mulți, vine dintr-o interpretare greșită, deși trebuie să spun răuvoitoare, a propriei responsabilități.

De multe ori când eșecul ni se atribuie sau când eșecul este generat de noi, preferăm să nu ni-l atribuim, să nu ni-l însușim ca atare, ci să-l aruncăm generos pe seama altora. Iar serviciile nu vorbesc. Rostul lor nu este să producă neapărat comunicate publice în care să se dezvinovățească sau să îndrepte lectura publică într-acolo unde e adevărul. Minciuna repetată des contează ca adevăr. Pentru asta trebuie să mergi la operă, ca să înțelegi.

© G4Media.ro.

COMENTARII / 0