Militari români explică drona explodată în Portul Constanța: secrete

Răspunsurile simple la situații complexe nu există. Acesta poate fi rezumatul răspunsurilor militarilor români, din mai multe instituții, la întrebările parlamentarilor. De această dată, chiar...

Răspunsurile simple la situații complexe nu există. Acesta poate fi rezumatul răspunsurilor militarilor români, din mai multe instituții, la întrebările parlamentarilor. De această dată, chiar și față de SRI, parlamentarii nu au fost complezenți. 

În marți, reprezentanții instituțiilor MApN, MAI, MAE și SRI au furnizat răspunsuri senatorilor în cadrul audierilor din cadrul Comisiei pentru Apărare, referitor la măsurile de apărare împotriva dronelor marine.

În urma audierilor s-a constatat că niciuna dintre instituțiile competente nu a preluat rolul de coordonator principal al operațiunii din 5 iunie, când o dronă marină a explodat în Portul Constanța; la aproape trei luni distanță, originea dronei – fie în derivă, fie prin teleghidare – rămâne încă subiect de anchetă.

Citește șiIrlanda a propus o reducere cu 140 de miliarde de euro din bugetul UE 2028-2034 pentru a evita un blocaj politic

Care a ocupat rolul de coordonator tactic în operațiunea din 5 iunie?

Nicoleta Pauliuc, președintele Comisiei pentru Apărare a Senatului, l-a întrebat direct pe generalul-locotenent Dragoș Dumitru Iacob, reprezentant al MApN, despre cine a coordonat operațiunea din 5 iunie, iar acesta nu a putut oferi un răspuns.

„Statul Major al Apărării a fost, la acea acțiune, cu rol de structură sprijinitoare”, a declarat marți locțiitorul șefului Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Dragoș Dumitru Iacob.

„Sprijinul cui?”

, a insistat Pauliuc.

„Am sprijinit autoritățile care au avut rol pentru gestionarea situației din Portul Constanța”, a răspuns generalul.

Președinta comisiei a continuat să ceară lămuriri: „Deci, au fost (n.r. implicate) așa: Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, MAE, componenta civilă. Ați sprijinit pe MAE, ați sprijinit componenta civilă?” 

Răspunsul oficialului din MApN a rămas eliptic:

„Am sprijinit toate instituțiile care au solicitat sprijinul nostru.”

Ofițerul din armată a declarat că ministerul garantează că un nou plan pentru securitatea maritimă va defini cu claritate structura responsabilă de coordonarea acestor operațiuni.

La rândul său, Serviciul Român de Informații a dat asigurări că „lucrurile funcționează”, Coordonarea interinstituțională s-a realizat, în 5 iunie, prin dispecerat.

Senatorul AUR Nicolae Vlahu a adus la lumină și o altă problemă în cadrul dezbaterilor privind lipsa de coordonare: de ce autoritățile nu au detectat drona până când aceasta a fost descoperită de câțiva angajați din port?

„Domnul senator, noi intervenim când suntem anunțați. La solicitare”, a fost răspunsul reprezentantului SRI prezent la audieri, Dorin Rădulescu.

SRI nu identifică dronele; acesta a fost sensul răspunsului. Intervenția se realizează doar la chemare.

Forțele navale nu sunt sigure dacă drona a intrat în derivă sau a fost controlată de la distanță.

În cadrul dezbaterii, senatorul AUR Mircia Chelaru, fost Șef al Statului Major General, a ridicat întrebarea dacă drona a ajuns în port prin întâmplare sau sub comandă. Până în prezent, nu s-a obținut un răspuns definitiv, iar natura prezenței dronei nu a fost încă clarificată.

Viceamiralul Mihai Panait, liderul Statului Major al Forțelor Navale Române, a precizat că datele obținute de la Ucraina sugerează o pierdere de control. Acesta constituie un răspuns preliminar.

„Nu avem încă răspunsul complet. Dar din toate informațiile pe care ni le-au furnizat partenerii ucraineni, la nivelul comenzii marinei ucrainene am discutat cu comandantul marinei ucrainene despre acest incident, ei de fiecare dată nu au transmis către noi că dronele respective au fost pierdute de sub controlul lor și nu au fost dirijate intenționat.”

Viceamiralul Mihai Panait

Directorul DGPI, Tiberiu‑Silviu Dumitrache, a precizat că informațiile tehnice referitoare la investigație, inclusiv dacă drona a fost controlată la distanță, se află în custodie la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, unde procesele de expertiză sunt încă în desfășurare.

Sunt, de fapt, restricții privind audierile parlamentare, iar acestea nu pot fi suprapuse cu investigarea penală, în detrimentul acesteia.

Legislația privind abaterile de drone maritime este în curs de elaborare

MApN a examinat în sesiunea de marți din Parlament o serie de propuneri legislative, pe care urmează să le predea în curând Comisiei pentru Apărare a Senatului pentru examinare.

„La Statul Major al Apărării lucrăm la planificarea unei operații de securitate maritimă, împreună cu ceilalți actori din sistemul național de securitate și apărare. Urmează să trecem la etapa următoare. Această operație are nevoie de niște modificări legislative. Suntem o structură care învață”, a declarat reprezentantul MApN. 

Printre propunerile promise se numără o nouă reglementare a spațiilor maritime, pe modelul legii pentru doborârea dronelor din spațiul aerian și o inițiativă pentru apărarea porturilor militare. 

Comisia pentru Apărare a promis să analizeze proiectele în termen de maxim zece zile de la primirea comunicării. După două ore de ascultări, mass-media a fost îndemnată să părăsească sălile, iar negocierile au continuat în condiții de închidere a ușilor.

COMENTARII / 0