Ministerul Dezvoltării a comunicat miercuri că a realizat peste obiectivele stabilite prin PNRR pentru modernizarea energetică a clădirilor publice. În raportul programului „Valul Renovării”, suprafața declarată a depășit cu 39% cifra țintă, iar informațiile privind „Fondul Local” confirmă, de asemenea, că ținta a fost depășită. Documentele trimise de beneficiari vor fi supuse verificării.
Prin Componenta 5 – Valul Renovării, România și-a asumat renovarea a 1.375.231 de metri pătrați de clădiri publice. Beneficiarii au încărcat în platforma Ministerului Dezvoltării documente pentru o suprafață de 1.907.482 de metri pătrați, cu aproximativ 39% peste țintă.
Pentru Componenta 10 – Fondul Local, obiectivul a fost de 1.067.108,66 metri pătrați, iar suprafața raportată a ajuns la 1.120.713,39 metri pătrați. Ministerul a anunțat o depășire de aproximativ 10%, deși diferența dintre cifrele comunicate este de circa 5%.
Citește șiTrump ia înlocuirea ambasadoarei SUA în Grecia; Guilfoyle investigată
„Datele încărcate de beneficiari arată că am depășit țintele asumate atât prin Valul Renovării, cât și prin Fondul Local. Urmează verificarea documentațiilor, dar rezultatele confirmă amploarea investițiilor realizate în comunitățile locale”, a declarat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.
„Clădirile renovate au facturi mai mici și sunt mai sigure seismic”
Lucrările s-au concentrat pe spitale, școli, alte clădiri publice și blocuri de locuințe. Potrivit ministrului, investițiile au redus consumul de energie și costurile suportate de populație sau de autoritățile care administrează imobilele.
„Astăzi avem clădiri publice, precum spitale sau școli, cu o eficiență energetică mai bună, consum redus pentru familiile din aceste blocuri de locuințe, dar și bani publici economisiți în cazul facturilor de energie ale clădirilor publice renovate. Clădirile care au trecut prin lucrări aprofundate sunt mai sigure din punct de vedere seismic”, a precizat Cseke Attila.
Programul a alocat fonduri pentru renovări energetice de amploare moderată, aprofundate și integrate. Renovarea integrată îmbină inițiativele de diminuare a consumului de energie cu intervenții de consolidare, astfel încât clădirile să devină mai eficiente și să ofere un nivel sporit de siguranță în eventualitatea unui cutremur.
În cadrul Uniunii Europene, clădirile contribuie cu aproximativ 40% la totalul emisiilor de dioxid de carbon, iar modernizarea fondului construit constituie una dintre principalele componente ale tranziției energetice.
România este singurul stat UE cu o țintă explicită pentru renovarea aprofundată.
Raportul special nr. 20/2026 al Curții de Conturi Europene a evidențiat abordarea României, analizând investițiile destinate îmbunătățirii eficienței energetice a locuințelor finanțate prin planurile naționale de redresare și reziliență.
Potrivit raportului, România a fost singurul dintre cele 27 de state membre care a legat o măsură din PNRR de o țintă explicită privind renovarea aprofundată. Auditorii europeni au constatat că acest tip de intervenție nu a fost suficient urmărit la nivelul întregului mecanism european.
O intervenție de renovare energetică de intensitate moderată poate reduce emisiile de CO₂ cu valori între 30% – 60%, în timp ce o renovare profundă poate produce o scădere care depășește peste 60%. În cadrul programului, România a introdus și conceptul de renovare integrată, care încorporează lucrări de consolidare seismică pentru a spori eficiența energetică.
COMENTARII / 0