În prezent, România este considerată un paradis pe hârtie pentru iazurile piscicole, însă realitatea arată cu totul altfel. Numărul acestora este mult mai mic decât cel raportat. În ultimii 10 ani, au fost eliberate 1.200 de avize pentru gospodărirea apelor în scopul creării de iazuri piscicole. Însă, mai puțin de 10% din aceste proiecte au fost efectiv implementate, ceea ce înseamnă că doar 102 de iazuri piscicole au devenit realitate. Examinând lista deținătorilor acestor avize, se observă că majoritatea sunt constructori și firme de construcții care au în vedere exploatarea resurselor în zonele în care lucrează. După cum afirmă Buzoianu,
există un interes legitim al constructorilor de a obține agregate minerale, necesare pentru construcții
, însă problema apare atunci când doar 10% din proiectele de iazuri piscicole sunt duse la bun sfârșit, în timp ce 1.200 de avize au fost eliberate. Acest lucru ridică întrebări legate de modul în care au fost gestionate resursele și măsurile de protecție a mediului.
Citește șiNazare avertizează că 2027 ar putea fi mai dificil decât 2026: presiuni pe pensii, salarii, apărare și investiții
În urma evaluării făcute de ministra Mediului, rezultă că astfel de activități de exploatare se transformă, de obicei, în zone complet abandonate și devin cratere care nu mai sunt supravegheate.
„Sunt un pericol inclusiv pentru destabilizarea solului, pentru regimul hidro-geologic, inclusiv afectează pânza freatică”
a declarat aceasta.
În urma activităților de exploatare a resurselor, 230 de milioane mc de agregate au fost extrase prin intermediul iazurilor piscicole în ultimii 10 ani, potrivit datelor oficiale. Însă, controalele efectuate de autoritățile de mediu au relevat că această cifră este, de fapt, mult mai mare. Ministra Mediului a declarat că exploatările excesive au dus la afectarea infrastructurii și a surselor de apă, inclusiv fântâni care au rămas fără apă.
Au existat cazuri în care au fost afectate aceste lucrări de iazurile piscicole care s-au desfăşurat mult prea excesiv în zona respectivă
, a afirmat ministra. În consecință, au fost luate măsuri drastice, inclusiv aplicarea de amenzi pentru astfel de cazuri.
În viitor, se preconizează implementarea unor sancțiuni mai severe împotriva celor care nu respectă legislația din acest domeniu, a declarat Buzoianu. Măsuri mai drastice sunt planificate pentru a combate nerespectarea legislației, potrivit acestuia.
Nu sunt avute alte declarații pe această temă.
Deocamdată, Buzoianu a precizat că aplicarea unor măsuri mai drastice este pe ordinea de zi. devine
Se are în vedere aplicarea unor măsuri mai drastice împotriva celor care nu se conforă legislației, a afirmat Buzoianu. În viitor, se vor lua măsuri severe în acest sens.
Diana Buzoianu a declarat că modificări legislative sunt necesare pentru a combate practicile abuzive în domeniul iazurilor piscicole.
Vor fi introduse condiții stricte pentru a preveni prelungirea excesivă a autorizaţiilor, care în prezent pot dura chiar și zece ani.
„Ce urmează să facem mai departe, pentru că am descoperit această practică care de fapt era o practică paravan…”
În prezent, există sute de autorizații eliberate începând cu 2015, care au fost folosite pentru exploatarea balastului fără a crea iazuri piscicole.
Se va limita perioada de prelungire a acestor autorizații și se vor introduce reglementări mai stricte privind garanțiile care trebuie să fie depuse.
Garanțiile inițiale sunt necesare pentru a asigura implementarea unui plan de reabilitare a terenului la starea inițială.
De asemenea, va fi reglementat costul diferit dintre o balastieră obișnuită și un iaz piscicol, care în prezent este de trei-patru ori mai mic pentru iazurile piscicole.
Acest lucru face ca iazurile piscicole să fie mai atractive pentru constructori, a adăugat Diana Buzoianu.
Se estimează că o proporție considerabilă, superioară intervalului 60-70%, din resursele de agregate minerale de astăzi sunt extrase din iazuri piscicole, și nu din sursele tradiționale de balastieră, potrivit datelor oferite de ministra Mediului.
Implementarea acestor măsuri în intervalul de timp stabilit prin legislație este crucială, altfel vor fi luate în considerare consecințe mai severe. Doi ani au fost propuși inițial ca termen limită pentru punerea în aplicare a măsurilor, însă se va evalua necesitatea unui termen mai lung. Măsuri drastice vor fi luate în considerare, inclusiv sancțiuni contravenționale și chiar penale, în cazul în care comunitățile sunt afectate.
Pe viitor, pentru a preveni situații similare, se va impune o interdicție pentru firmele și administratorii care au obținut deja avize pentru iazuri piscicole, dar care în prezent se confruntă cu gropi, să nu mai primească avize pentru alte astfel de proiecte.
„Dacă nu sunt puse în aplicare aceste măsuri în anii pe care îi vom stabili, limitaţi prin legislaţie, iniţial am propus doi ani, dar vedem dacă este nevoie de un termen poate un pic mai mare, ne uităm şi la măsuri mult mai serioase, contravenţionale şi în cazurile în care este pusă în pericol o comunitate. Inclusiv măsuri pe zona penală şi în orice caz la interdicţia ca pe viitor, acolo unde au fost date avize pentru iazuri piscicole, şi astăzi există doar gropi, să nu se mai poată da către aceleaşi firme şi aceiaşi administratori avize pentru alte gropi”
, a declarat Buzoianu.
Acțiunile de control asupra celor care extrag agregate minerale din albia râurilor sunt consolidate de către Ministerul Mediului. Scopul este de a combate astfel de activități, care au devenit mai frecvente. În prezent, Ministerul Mediului a demarat o serie de verificări pentru a combate exploatarea abuzivă a resurselor din albiile cursurilor de apă.
La sfârșitul anului anterior, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a transmis un comunicat în care se menționa că au fost înăsprite verificările la firmele care extrag agregate minerale din albia râurilor.
În intervalul ianuarie – octombrie 2025, 1.067 de controale au dus la aplicarea a 96 de sancțiuni financiare, a căror valoare se ridică la 4,9 milioane lei, și la înaintarea a opt sesizări cu caracter penal. Pe de altă parte, într-o perioadă de numai o lună, noiembrie a anului precedent, au fost înregistrate 92 de sancțiuni bănești cu o valoare cumulată de peste 4,4 milioane lei și au fost înaintate nouă sesizări către instituțiile abilitate să desfăşoare cercetări penale.
Simultan cu sporirea frecvenței inspecțiilor pe teren, Administrația Națională „Apele Române” a grăbit crearea unui sistem informatic denumit „Radarul Balastierelor”, o unealtă vitală pentru supravegherea și reglementarea extracției de agregate minerale din albia râurilor. Chiar dacă acest proiect a fost lansat anterior, punerea sa în aplicare a fost amânată fără să se înregistreze progrese semnificative. În ultimele luni însă, demersul a fost reînnoit și accelerat, actualmente fiind focus pe ultimele detalii tehnice obligatorii pentru ca sistemul să devină operațional, punând la dispoziția autorităților o unealtă contemporană pentru colectarea centralizată a informațiilor, urmărirea provenienței și supravegherea efectivă.
COMENTARII / 0