
Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor, a exprimat miercuri că nu sprijină propunerea PSD de suplimentare a bugetului Ministerului Muncii cu 1,1 miliarde lei, deoarece această iniţiativă, aşa cum a fost prezentată, nu garantează sustenabilitatea financiară.
PSD a înaintat o propunere de suplimentare a fondurilor alocate Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale cu suma de 1,1 miliarde lei, atât credite de angajament, cât şi credite bugetare.
Scopul acestei suplimentare este de a furniza sprijin financiar suplimentar pentru familiile cu copii care au venituri mici, precum şi pentru cele care au în îngrijire copii cu dizabilităţi.
În plus, se doreşte acordarea unui ajutor financiar către un număr de aproximativ 2,8 milioane de persoane în vârstă care sunt parte a sistemului public de pensii.
Costurile estimate pentru anul 2026 se ridică la aproximativ 2,35 miliarde lei.
Continuarea articolului este prezentată mai jos.
Citește șiBrexit eșuat, admite premierul britanic; Marea Britanie caută UE
Ministrul Finanţelor a prezentat motivele pentru care nu susţine amendamentul în chestiunea suplimentării fondurilor alocate Ministerului Muncii, susţinând că majorările succesive ale sumelor destinate asistenţei sociale, aşa cum au fost incluse în bugetele de stat în perioada recentă, au înregistrat creşteri considerabile.
- În perioada 2023 – prezent, aceste creşteri au ajuns la aproximativ 60 de miliarde.
Nazare a declarat că, începând cu 2022, s-a înregistrat o creștere a cheltuielilor pentru asistența socială. Astfel, bugetul alocat pentru acest sector a ajuns de la 174 de miliarde de lei în 2022 la 249 de miliarde de lei în prezent. Această majorare a sumei a dus la o presiune din ce în ce mai mare asupra bugetului general.
În analiza pe care am făcut-o, în proiecţia de buget propusă, am asigurat deja 1,7 miliarde pentru aceste plăţi.
După numeroase discuții în coaliție pe această temă, s-a stabilit acoperirea nevoilor prin includerea sumei de 1,7 miliarde de lei. De asemenea, Nazare a menționat că sumele alocate pentru asistența socială din bugetul Ministerului Muncii nu au scăzut.
- În cazul în care se scade compensația pentru energie, care anul trecut a fost de 2,9 miliarde de lei și anul acesta de 1,7 miliarde de lei,
se observă că bugetul pentru asistența socială a înregistrat o creștere de 33 de milioane de lei, potrivit Agerpres.
Ministrul Finanțelor a menționat posibilitatea includerii unor sume suplimentare, care ar putea fi integrate în programe finanțate prin fonduri europene, însă acest lucru ar necesita eforturi suplimentare.
„cu mai multă muncă”
este condiția pentru a putea realiza acest lucru.
Ministrul Finanțelor a explicat că sprijinirea anumitor cheltuieli din bugetul de stat nu este la fel de ușoară ca atunci când se alocă fonduri direct din acesta.
Fondurile europene disponibile, însă, nu impun aceeași povară asupra bugetului de stat, deoarece nu sunt incluse în calculul deficitului.
În cazul în care o sumă de 1,1 miliarde lei este retrasă dintr-un anumit capitol bugetar unde există deja nevoi prevăzute, este necesar să se aloce fonduri suplimentare din altă parte pentru a compensa această scădere.
În prezent, aceste fonduri suplimentare nu sunt disponibile, ceea ce înseamnă că vor contribui la creșterea deficitului.
Astfel, deși s-au făcut eforturi pentru a sprijini o mare parte din pachetul propus, nu a fost posibilă acoperirea integrală a acestuia.
„Nu susţinem amendamentul”
, a declarat şeful de la Finanţe, referitor la propunerea respectivă.
Într-o altă ordine de idei, Petre-Florin Manole, cel care conduce Ministerul Muncii, a accentuat faptul că există motive temeinice care susțin aprobarea unei anumite modificări, motive care au fost deja validate în cadrul comisiilor specializate care s-au reunit.
Manole a prezentat argumentele sale, afirmând că documentele oficiale arată o scădere de 1,13 miliarde în această zonă, comparând cifrele de anul trecut cu cele actuale. Această diferență rezultă direct din compararea sumelor respective. Efectuând calcule detaliate, rezultatele vor varia în funcție de operațiunile efectuate, însă datele negre pe alb confirmă această discrepanță. În continuare, Manole a menționat că a discutat cu Roxana Mânzatu, vicepreședintele Comisiei Europene, despre posibilitatea de a utiliza fonduri europene pentru finanțarea anumitor componente ale amendamentului, însă a aflat că posibilitățile României de finanțare în acest domeniu sunt zero. Aceste informații au fost deja comunicate în urmă cu trei săptămâni, în cadrul unor întâlniri de la Bruxelles. De asemenea, Manole a amintit că cheltuielile pentru asistență socială au crescut, însă a subliniat că această creștere a fost laudată de către miniștri în cadrul unui studiu al OECD, prezentat cu două zile în urmă. În acest studiu, la pagina 38, se menționează în mod explicit că este încurajată creșterea cheltuielilor legate de venitul minim de incluziune, un capitol care face parte din amendamentul în discuție. Astfel, Manole a concluzionat că există cifre și realități, dar și argumente concrete care au fost susținute luni și speră să fie susținute și în zilele următoare.
Ministrul Finanţelor a răspuns, afirmând că raportul OCDE se axează în mare măsură pe analiza durabilităţii cheltuielilor bugetare şi pe necesitatea ca România să aloce fonduri într-o manieră viabilă pe termen lung.
Alexandru Nazare a afirmat că majorarea cheltuielilor este necesară, însă aceasta trebuie realizată într-o manieră care să asigure sustenabilitatea pe termen lung.
Deci, da, trebuie să mărim cheltuielile, dar într-un mod sustenabil.
În trecut, această abordare a fost foarte penalizantă, iar suplimentarea cheltuielilor cu 60 de miliarde nu poate fi considerată sustenabilă atâta timp cât cheltuielile pentru datoria publică sunt în continuă creştere. Ministrul Finanțelor a explicat că, în cazul în care ar fi fost identificată o sursă clară pentru acoperirea acestor cheltuieli, nu ar fi existat nicio problemă, deoarece obiectivul este de a sprijini persoanele vulnerabile, dar acest lucru trebuie realizat într-un mod care să asigure sustenabilitatea. În forma actuală,
nu susţinem acest amendament, pentru că în forma propusă nu e asigurată sustenabilitatea
, a concluzionat Alexandru Nazare.
Ministerul Finanțelor utilizează fondurile alocate pentru Acţiuni Generale exclusiv pentru acoperirea cheltuielilor aferente, nefăcând uz de acestea pentru propriile necesități financiare.
În cadrul acestui buget sunt incluse sumele necesare pentru plata dobânzilor aferente datoriei publice, care a înregistrat o creștere de 10 miliarde în cursul acestui an.
Nazare a declarat că fondurile alocate pentru acoperirea cheltuielilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și pentru contribuția României la Uniunea Europeană sunt esențiale.
În ultimele luni, diverse ministere, printre care Ministerul Finanțelor, Ministerul Transporturilor și Ministerul Agriculturii, au beneficiat de aceste fonduri pentru efectuarea plăților pentru proiecte importante.
„Orice sumă pe care o luăm dintr-un loc se cunoaște, chiar dacă e un capitol în care sunt 26 de miliarde, ele au fost puse cu un scop acolo şi acoperă nişte nevoi”
, a subliniat Nazare.
El a explicat că relocarea fondurilor nu rezolvă problema, deoarece orice sumă luată dintr-un capitol afectează echilibrul bugetar.
COMENTARII / 0