Ministrul suedez al Apărării: România și flancul estic, cheia securității nordice

Flancul nordic este la fel de puternic ca și cel estic, în cazul în care România este consolidată, a afirmat Pål Jonson, ministrul apărării din Suedia, într-o discuție fără precedent acordată Digi24. De când Suedia a devenit membră NATO, ea a alocat resurse financiare considerabile pentru consolidarea capacităților sale de apărare. În cadrul summitului B9 care a avut loc în București, oficialul guvernamental suedez a adresat un mesaj lipsit de echivoc: este imperios necesar să oferim sprijin Ucrainei cu scopul de a-l determina pe Putin să înceteze operațiunile militare.

Un interviu exclusiv a fost acordat de Pål Jonson, ministrul apărării din Suedia, Digi24, și Cristina Cileacu îi mulțumește în mod deosebit pentru această oportunitate, fiind, de asemenea, bucuroasă de sosirea sa în România.

Pål Jonson, cel care ocupă funcția de ministru al Apărării în Suedia, a fost adresat cu un profund sentiment de recunoștință, exprimat astfel: Vă mulțumesc foarte mult.

Citește șiDan Dungaciu: AUR își prezintă mandatul pentru consultările Cotroceni

Poate că cealaltă parte a flancului, cea din nord, este mai bine apărată decât partea noastră. Poate că Suedia are o soluție?

din eroare anterior a fost ștersă întrebarea și răspunsul trebuia să fie mult mai lung, iată varianta completă și corectă:

În cadrul discuțiilor de la B9, în București, Cristina Cileacu l-a întrebat pe ministrul suedez al Apărării: țara dumneavoastră, cunoscută pentru armata sa robustă și capacitățile militare avansate, fiind cel mai recent membru al NATO, are o soluție pentru percepția că flancul nordic ar putea fi mai bine apărat decât cel din zona noastră?

Domnule ministru, Suedia este o țară cu o armată puternică, capabilități foarte bune și este, de asemenea, cel mai nou membru al NATO. Suntem aici, la B9, în București și apare mereu această problemă: poate că cealaltă parte a flancului, cea din nord, este mai bine apărată decât partea noastră. Poate că Suedia are o soluție?

Pål Jonson subliniază că scenariul actual nu poate fi redus la o ecuație cu sumă zero, exprimându-se astfel:

Nu am venit aici ca să țin lecții, ci să ascult, să înțeleg mai bine mediul vostru de securitate.

El consideră România un furnizor de securitate extrem de important, datorită poziționării sale strategice pe litoralul Mării Negre și a sprijinului activ acordat Ucrainei, ceea ce reflectă o înțelegere aprofundată a amenințărilor reprezentate de Rusia.
România fiind puternică, implicit și flancul nordic devine mai consolidat și mai protejat.
Prin urmare, se stabilește o relație de interdependență între securitatea diferitelor regiuni.
De la momentul aderării la NATO, Suedia a efectuat investiții considerabile în consolidarea capacităților sale de apărare,

De asemenea, Suedia participă activ la cadrul de desfășurare militară flexibilă pe teritoriul Finlandei și Letoniei,
iar navele sale militare sunt integrate în structura centrală baltică a NATO.
Toate aceste acțiuni au drept scop să poziționeze Suedia ca un furnizor de securitate credibil și activ, chiar de la momentul integrării sale în această alianță strategică.

În cadrul acestei reuniuni, Cristina Cileacu a adresat o întrebare pertinentă:

Sunteți aici în calitate de observator.

Cu toate că Suedia nu participă direct la formatul B9,
reprezentanții țărilor nordice sunt prezenți la București,
și aceasta nu constituie prima lor participare la acest tip de reuniune.
Problema esențială o reprezintă importanța ca Suedia și țările nordice să fie în sincronizare cu partenerii din restul flancului estic al NATO.

Pål Jonson subliniază că legăturile dintre Suedia și România sunt deosebit de relevante, având în vedere convergența intereselor în ceea ce privește Rusia și consolidarea capacităților de apărare.
România posedă competențe remarcabile în diverse domenii precum știință, tehnologie, inginerie și matematică (STEM), digitalizare și tehnologia informației, aspecte pe care Suedia dorește să le exploreze mai aprofundat.

În primul rând, relația dintre Suedia și România este importantă. Avem multe de învățat de la voi, pentru că împărtășim aceeași viziune când vine vorba despre Rusia, despre investițiile în capabilitățile noastre de apărare și despre importanța legăturii transatlantice. Aveți, de asemenea, mult talent în domenii precum STEM, digitalizare și IT. Este ceva ce vreau să înțeleg mai bine și vreau să consolidăm legătura dintre țările noastre.

modificate în:

Consolidarea parteneriatului dintre Suedia și România este considerată de Pål Jonson un demers cheie, în contextul în care ambele țări împărtășesc opinii comune cu privire la Rusia și necesitatea sporirii investițiilor în apărare.
România se remarcă prin existența unui capital intelectual valoros în sectoare strategice precum știința, tehnologia, ingineria și matematica, precum și digitalizarea și tehnologia informațională.
În acest sens, Suedia manifestă interesul de a aprofunda aceste aspecte și de a dezvolta în mod pragmatic colaborarea bilaterală.

înlocuite cu

Pål Jonson consideră că relația dintre Suedia și România prezintă o importanță deosebită, fiind fundamentată pe interese comune referitoare la Rusia și la consolidarea capacităților de apărare. România dispune de un potențial semnificativ în domenii precum știința, tehnologia, ingineria și matematica (STEM), digitalizarea și tehnologia informației, aspecte de care Suedia este interesată să țină cont mai detaliat și să întărească legăturile dintre națiunile noastre, după cum afirmă el însuși:

În primul rând, relația dintre Suedia și România este importantă. Avem multe de învățat de la voi, pentru că împărtășim aceeași viziune când vine vorba despre Rusia, despre investițiile în capabilitățile noastre de apărare și despre importanța legăturii transatlantice. Aveți, de asemenea, mult talent în domenii precum STEM, digitalizare și IT. Este ceva ce vreau să înțeleg mai bine și vreau să consolidăm legătura dintre țările noastre.

Marea Neagră și Marea Baltică sunt două regiuni de mare importanță. În Marea Baltică, ne confruntăm cu aceeași amenințare rusă pe care o observăm și în Marea Neagră. Consider că este oportun să facem un schimb de experiențe în ceea ce privește descurajarea și apărarea împotriva Rusiei și să împărtășim opinii.

Și permiteți-mi să subliniez cât de mult apreciem angajamentul vostru puternic în sprijinirea Ucrainei. Și când spun sprijinirea Ucrainei, nu mă refer doar la faptul că este lucrul corect de făcut, ci și la faptul că este lucrul inteligent de făcut. Pentru că este vorba, în realitate, despre investiția în propria noastră securitate.

se transformă în

În cele două mari ale Europei, Marea Baltică și Marea Neagră, se înregistrează o situație similară. Forțele rusești reprezintă o provocare comparabilă pentru securitatea în Marea Baltică, la fel cum sunt și în Marea Neagră. Un schimb de opinii și experiențe legate de strategiile de descurajare și apărare împotriva Rusiei poate fi extrem de util.
Aprecierea pentru sprijinul acordat Ucrainei este foarte mare și se datorează nu numai principiilor morale ci și intereselor de securitate comune.

Și permiteți-mi să subliniez cât de mult apreciem angajamentul vostru puternic în sprijinirea Ucrainei. Și când spun sprijinirea Ucrainei, nu mă refer doar la faptul că este lucrul corect de făcut, ci și la faptul că este lucrul inteligent de făcut. Pentru că este vorba, în realitate, despre investiția în propria noastră securitate.

în

Regimurile de securitate din Marea Baltică și Marea Neagră prezintă numeroase provocări. În Marea Baltică, Rusia manifestă un comportament similar cu cel din Marea Neagră. Schimbul de experiențe și opinii privind apărarea și descurajarea rusească este deosebit de important.

Și permiteți-mi să subliniez cât de mult apreciem angajamentul vostru puternic în sprijinirea Ucrainei. Și când spun sprijinirea Ucrainei, nu mă refer doar la faptul că este lucrul corect de făcut, ci și la faptul că este lucrul inteligent de făcut. Pentru că este vorba, în realitate, despre investiția în propria noastră securitate.

Ucraina este scena unui conflict în care expansiunea militară a Rusiei este acum împiedicată de către ucraineni, cărora le suntem profund recunoscători.

Putin nu este genul de om care se oprește singur, ci trebuie oprit

.
În acest context, sprijinul militar acordat Ucrainei a ajuns la 10 miliarde de euro și continuă să fie oferit.

Detalii despre reuniune pot fi oferite de către Cristina Cileacu, care a adresat întrebări ministrului suedez al Apărării, Pal Jonson, în legătură cu summitul care a avut loc puțin mai devreme decât era de așteptat și unde, se pare, participanții au ajuns la un consens.

Ce s-a discutat în cadrul reuniunii?

a întrebat Cristina Cileacu, care a menționat că summitul de la Ankara a fost pregătit prin discuții intense, inclusiv prin utilizarea unor termeni precum „NATO 3.0”.
În urma întrebării, ministrul a oferit detalii despre reuniunea care a avut loc și unde au fost abordate subiecte cheie.

• Summitul a avut loc la Ankara.

În calitate de observator, Pal Jonson a fost în măsură să împărtăsească câteva detalii despre ceea ce s-a discutat în sală.

Pål Jonson a făcut publice două aspecte cheie, fără a divulga detalii despre conversațiile purtate.
În primul rând, el a subliniat că grupul este unit prin valori și o viziune comună, având o percepție similară asupra lumii, ceea ce a facilitat un mediu de discuție lipsit de conflicte.
În al doilea rând, el a remarcat libertatea și sinceritatea cu care s-au desfășurat discuțiile, care au fost caracterizate ca fiind deschise și directe, creând impresia imediată că se află în mijlocul unor prieteni.

Nu voi intra în detaliile discuțiilor, dar pot spune două lucruri importante. Primul este că suntem un grup care împărtășește aceleași valori și aceeași viziune. Cred că vedem lumea într-un mod similar. Așadar, nu au existat dispute sau ceva de acest fel. Al doilea lucru care m-a impresionat a fost cât de liber au decurs discuțiile. Au fost deschise, sincere și directe și am simțit imediat că mă aflu printre prieteni. Așa că am fost foarte recunoscător pentru ocazia de a participa.

a fost eliminat și rescris corect mai jos.

Pål Jonson a evidențiat două aspecte fundamentale fără a dezvălui detalii despre dialogurile care au avut loc.
Acest grup se distinge prin valori comune și o viziune unitară, membrii săi având o perspectivă convergentă asupra lumii, ceea ce a eliminat posibilitatea unor dezbateri aprinse.

Nu voi intra în detaliile discuțiilor, dar pot spune două lucruri importante. Primul este că suntem un grup care împărtășește aceleași valori și aceeași viziune. Cred că vedem lumea într-un mod similar. Așadar, nu au existat dispute sau ceva de acest fel. Al doilea lucru care m-a impresionat a fost cât de liber au decurs discuțiile. Au fost deschise, sincere și directe și am simțit imediat că mă aflu printre prieteni. Așa că am fost foarte recunoscător pentru ocazia de a participa.

El a apreciat libertatea și autenticitatea discuțiilor, care au fost caracterizate prin deschidere, sinceritate și directitate, generând sentimentul unei conexiuni puternice de prietenie.

În cadrul unei discuții recente, interlocutorul meu a fost și un înalt oficial american. Cristina Cileacu a dorit să afle dacă s-a înregistrat un consens similar și în rândul reprezentanților Statelor Unite. Astfel, se observă uneori anumite comentarii din partea Statelor Unite cu privire la poziția lor de lideri în cadrul organizației NATO.

Pål Jonson a declarat că mesajul transmis de Statele Unite este unul limpede: acesta este momentul în care Europa trebuie să își mobilizeze resursele și să aloce fonduri suplimentare pentru consolidarea capacităților de apărare. El a subliniat că este de părere că această poziție este una corectă. În prezent, este esențial ca Europa să își intensifice eforturile pentru a îndeplini obiectivele asumate la summitul de la Haga, respectiv să atingă 5% din PIB pentru apărare. Statele Unite vor continua să joace un rol activ în ceea ce privește descurajarea nucleară și prezența militară.

Americanii vor rămâne prezenți și vor asigura descurajarea nucleară, precum și o prezență militară.

Cu toate acestea, în domeniul descurajării convenționale, europenii sunt cei care trebuie să își asume o responsabilitate mai extinsă, deoarece americanii își concentrează atenția asupra propriei lor regiuni și a zonei indo-pacifice. SUA au făcut cunoscut, încă de la lansarea strategiei de securitate națională în decembrie, că nu sunt în măsură să gestioneze concomitent un conflict cu China și unul cu Rusia. Prin urmare, europenii se axează în acest moment pe transformarea economiilor lor puternice în capacitate militară efectivă, astfel încât să poată garanta securitatea fiecărui centimetru de teritoriu aliat.

EXCLUSIV Declarații exclusive ale președintelui lituanian, Gitana Nauseda: frica de Europa nu figurează pe ordinea de zi a președintelui rus, Putin. Pentru a face față eficient provocărilor, cooperarea strânsă cu Statele Unite ale Americii în toate inițiativele este esențială.

nu, corectat:

EXCLUSIV Președintele Lituaniei Gitana Nauseda a făcut declarații în care a afirmat că președintele rus Putin nu este ingrijorat de Europa. El a mai spus că SUA ar trebui să fie partenere foarte strânse în toate eforturile.

în final

Într-un exclusiv, președintele Gitana Nauseda al Lituaniei a spus în mod direct că Putin, președintele Rusiei, nu se teme de Europa și că Statele Unite și toate demersurile acestora trebuie să fie strâns coordonate.