Miruță neagă acuzațiile pe programul SAFE: Am descoperit sursa infecției

Pe rețeaua de socializare Facebook, Radu Miruță a postat un mesaj în care susține că a identificat și a accentuat punctul slab al unui anumit program, provocând o reacție promptă din partea celor implicați. Rezultatul a fost o serie de declarații oficiale care au ieșit la iveală.

„Le-am apăsat exact buba unde ascundeau infecția, iar reacția a venit imediat: au scos răgușitele voci de serviciu”

Citește șiAlexandru Nazare: S&P avertizează, riscurile rămân ridicate

a declarat Radu Miruță pe pagina oficială de Facebook.

În urma acuzațiilor formulate de către Răzvan Pîrcălăbescu, care a ocupat funcțiile de manager general al Romarm și președinte al Organizației Patronale Industria de Apărare, afirmațiile acestuia au stârnit o reacție vehementă.

„înaltă trădare” și „subminarea economiei naționale”

sunt termenii utilizați de Pîrcălăbescu într-o apariție televizată pentru a-l descrie pe Miruță.

Declarațiile privind presupusa implicare directă a Ministerului Apărării în selectarea companiilor sau a locațiilor de producție pentru programul SAFE au fost respinse de către Miruță. Deciziile în acest sens, a afirmat el, nu sunt luate de către minister.

El a afirmat că Ministerul Apărării nu are rolul de a selecta firmele sau locațiile pentru proiectele SAFE. În schimb, această instituție stabilește specificațiile tehnice. Ulterior, alte entități ale statului sunt responsabile cu evaluarea locurilor unde pot fi fabricate echipamentele care îndeplinesc cerințele Armatei. Cei care se opun transparenței totale și își pierd astfel o parte din puterea de decizie, încearcă acum să influențeze opinia publică prin declarații lipsite de fond, susținute de o serie de acuzații nefondate, cu scopul de a menține controlul asupra fondurilor publice, așa cum au procedat timp de zeci de ani.

Potrivit ministrului, valul de critici la adresa programului SAFE a fost generat de pierderea controlului asupra administrării contractelor din sectorul de apărare, ceea ce a dus la încercări de a discredita inițiativa.

Nu este nimic nou aici

a afirmat el, sugerând că reacțiile negative au fost provocate de schimbările produse în procesul de luare a deciziilor. Ministrul a mai declarat că aceste atacuri au drept scop să submineze eforturile de reformă din industria de apărare.

Declarațiile sale au continuat cu o acuzație la adresa celor care se opun transparenței, afirmând că aceștia îi mobilizează pe alții pentru a disemina informații nefondate.

Într-o declarație recentă, Răzvan Pîrcălăbescu a fost vizat direct de către ministru, care a adus în discuție perioada în care acesta a fost la conducerea Ministerului Economiei. Atunci, ministrul a susținut că a identificat anumite probleme legate de modul în care era gestionată Romarm.

Afirmațiile recente ale lui Miruță au adus în atenție un episod din trecut, când, fiind în funcție la Economie, a inițiat o acțiune care a dus la trimiterea directorului de la Romarm la DNA.

„Când eram la Economie, l-am trimis la DNA pe directorul de la Romarm.

Potrivit raportelor, rezultatele au arătat fără dubii că respectiva persoană a ajuns în funcție pe baza unor documente care nu ar fi suportat nici măcar o verificare formală a dosarului.
Mai mult decât atât, s-a stabilit că această persoană ocupa în același timp poziții care erau incompatibile – și anume, atât în industria de apărare, cât și în structura responsabilă de comerț exterior.

Există o presupusă rețea de influență care funcționează în cadrul companiilor de stat, potrivit declarațiilor lui Miruță. Acesta a discutat despre acest subiect fără să ofere prea multe detalii.

Ministrul a declarat că Pîrcălăbescu a ajuns în funcția de director la Romarm printr-un lanț de numiri suspecte, orchestrate de o rețea cu un singur punct de comandă. În urma acestei rețele, subalterni erau puși în comisii care, la rândul lor, îi promovau pe cei de deasupra în funcții cheie. Potrivit ministrului, Pîrcălăbescu a evoluat de la șef de cabinet al lui Radu Oprea, ministrul Economiei din partea PSD, la director în cadrul Romarm, toate acestea sub autoritatea aceluiași ministru. Ministrul a adăugat că astfel de practici au dus la „bani în buzunarele unora și degradare în companiile statului”.

Prezentele reacții sunt, în viziunea sa, o consecință directă a eforturilor de reformare a sistemului.

Miruță a declarat că, în calitate de ministru al Economiei, a inițiat procesul de destructurare a rețelei care a impiedicat dezvoltarea industriei de apărare, ceea ce a generat reacții vehemente, dar lipsite de substanță. În spatele criticilor nu se regăsesc motive concrete, a adăugat el.

Se consideră că a avut loc o transformare semnificativă comparativ cu perioadele anterioare, potrivit afirmației Miruță. Anumite detalii nu sunt încă elucidate.

Programul SAFE este prezentat de Miruță ca fiind o schimbare majoră în ceea ce privește funcționarea industriei de apărare, schimbare radicală care va avea un impact semnificativ.

Măsura SAFE aduce o schimbare semnificativă, astfel încât 60% din ceea ce este destinat Armatei va fi fabricat în România. În trecut, achizițiile se făceau direct din străinătate, însă acum situația se prezintă diferit. Companii din Franța și Germania nu se mai limitează la livrarea de produse, ci vin în România pentru a construi capacități de producție, a angaja personal și a achita impozite aici.

„Ceea ce Romarm nu a reușit, deși are miliarde în conturi nefolosite pe care nu este în stare să le utilizeze pentru investiții, începe să se întâmple prin SAFE”

, a afirmat Miruță, care a adăugat că această abordare va servi drept exemplu în viitor, făcând dificilă ocolirea acestei condiții de plată, care impune ca banii să fie folosiți pentru producția fizică în România.

Miruță a concluzionat că acțiunile actuale nu sunt determinate de prostie sau de sentimentul umilinței pentru un succes anterior nereușit. Este vorba despre pierderea controlului asupra unui sistem lipsit de transparență, pe care aceștia l-au dezvoltat și dominat continuu. În acest sistem, incompetența era răsplătită, iar fondurile publice erau alocate în mod direcționat.

Uniunea Europeană a lansat programul SAFE (Security Action for Europe), o inițiativă financiară de aproximativ 150 de miliarde de euro, din care România urmează să primească în jur de 16,6 miliarde de euro. Deja, prima parte a proiectelor, cu o valoare care depășește 8,3 miliarde de euro, a fost înaintată pentru a obține aprobarea necesară.