Radu Miruţă, cel care ocupă temporar funcțiile de ministru al Apărării și al Transporturilor, a oferit garanții privind finalizarea proiectelor finanțate prin PNRR în sectorul apărării până la data de 31 august.
În același timp, el a exprimat anumite rezerve cu privire la proiectele din domeniul Transporturilor, declarând că există semne de întrebare în acest sens.
Radu Miruţă a oferit garanţii că iniţiativele din cadrul PNRR coordonate de Ministerul Apărării vor fi definitiv încheiate la termen.
În cadrul evenimentului „Upgrade Romania: Viaţa după PNRR”, organizat de către DC Media Group şi relatat de Agerpres, oficialul a informat că un număr de 11 proiecte, evaluate la 64 de milioane de lei, au fost deja finalizate.
În plus, există în desfăşurare alte 14 proiecte, estimate la 334 de milioane de lei, care urmează să fie încheiate până la 31 august.
Miruţă a subliniat că anumite incertitudini planează asupra Ministerului Transporturilor, fiind analizate în prezent pentru a se lua deciziile cele mai bune, astfel încât să nu se piardă oportunitatea de a primi anumite fonduri.
În ceea ce priveşte domeniul transporturilor, Miruţă a avertizat că proiectele au o anvergură considerabil mai mare.
Citește șiNetanyahu cere revizuirea zborurilor spre Israel după incident Flydubai
Există nişte semne de întrebare
, a afirmat el, precizând că situaţiile sunt examinate pe parcursul acestei săptămâni.
Radu Miruţă a oferit garanţii privind finalizarea proiectelor din cadrul PNRR la Apărare, însă a exprimat anumite rezerve în legătură cu proiectele de la Transporturi.
În ceea ce priveşte autostrada A7, ministrul a menţionat că există patru sectoare în lucru, dintre care două vor fi încheiate conform termenilor stabiliţi atât de antreprenor, cât şi de supervizorul proiectului.
” Şi există alte două loturi asupra cărora – în jurul Bacău, Bacău-Paşcani – analizăm dacă este curajos să spunem că le vom finaliza aşa cum cere Comisia Europeană: date în circulaţie până la 31 august”
a declarat ministrul, subliniind importanţa respectării termenilor impuşi de Comisia Europeană.
Miruţă a făcut cunoscut faptul că oficialii români poartă discuţii cu Comisia Europeană cu privire la o posibilă schimbare, astfel încât granturile pentru anumite segmente de autostradă să poată fi realocate către proiecte din sectorul feroviar, despre care se are certitudinea că vor fi duse la bun sfârşit.
Nu excludem posibilitatea unui switch
, a afirmat Miruţă, în legătură cu intenţia de a reorienta finanţările nerambursabile către domeniul feroviar.
Wait, there was no list. Here is a better attempt:
Oficialii români, inclusiv Miruţă, au inițiat discuții cu Comisia Europeană privind o posibilă redistribuire a fondurilor nerambursabile, astfel încât granturile alocate pentru anumite tronsoane de autostradă să poată fi reorientate către proiecte din domeniul feroviar.
În acest domeniu, există certitudinea că proiectele vor fi finalizate.
Nu excludem posibilitatea unui switch
a declarat Miruţă.
Radu Miruţă a oferit detalii suplimentare privind stadiul proiectelor de infrastructură feroviară, menţionând că există trei segmente în diferite etape de realizare.
„Avem trei loturi pe calea ferată – Timişoara-Lugoj şi Cluj-Oradea – care sunt mai avansate şi care sunt finanţate prin împrumut, nu prin grant”
, a declarat el.
Aceste proiecte sunt Timişoara-Lugoj şi Cluj-Oradea, finanţate prin împrumut.
Într-un scenariu extrem de nefavorabil, potrivit spuselor lui Miruţă, Comisia Europeană ar putea refuza realocarea fondurilor de la proiectele cu granturi către cele finanţate prin credite.
31 august va reprezenta o dată crucială pentru evaluarea exactă a pierderilor suferite, deoarece până atunci, Comisia Europeană va fi în măsură să penalizeze proiectul în funcție de suma de bani care nu a fost executată.
În prezent, nu se poate estima cu exactitate cât de mult din proiect va rămâne neexecutat, deoarece fiecare zi de ploaie pe infrastructura rutieră conduce la o întârziere de 0,5% în avansul proiectului.
Ministrul interimar a explicat că nu numai zilele de ploaie efectivă sunt un factor, ci și pauzele de patru zile necesare pentru tasarea șantierului, care urmează după fiecare zi de ploaie, pentru a permite reluarea lucrărilor.
Deci, nu e suficient să plouă o zi, pentru că e o zi plus patru blocate
, a adăugat el.
Miruţă a făcut cunoscut, de asemenea, că obiectivul PNRR referitor la scăderea duratelor de parcurs pe întreaga infrastructură feroviară încă nu a fost atins.
În acelaşi timp, eforturile României se concentrează asupra demonstrării către Comisia Europeană că îmbunătăţiri semnificative au fost înregistrate în ceea ce priveşte diminuarea întârzierilor la proiectele derulate prin PNRR.
„să convingă”
Comisia Europeană că întârzierile au fost reduse
„substanţial”
la nivelul proiectelor implementate prin PNRR.
Radu Miruţă a oferit garanţii suplimentare, afirmând că toate proiectele din cadrul PNRR aferente Apărare vor fi finalizate conform planificării.
În schimb, a exprimat anumite rezerve cu privire la proiectele de la Transporturi, unde au apărut semne de întrebare.
Mai există acel jalon care presupune taxarea camioanelor la distanţa parcursă, şi nu la număr de zile. Acolo problema se împarte în două categorii: o problemă de hardware, o problemă de software. Estimez că acesta va putea fi închis până la 31 august
Finalizarea unui anumit segment rutier pe A1 se confruntă cu dificultăți, în special tronsonul care include
celebrul tunel al urşilor
.
Analiza situației curente este în desfășurare, a declarat ministrul, adăugând că costul penalizării pentru nefinalizarea lucrărilor pe tronsonul A1, în special în zona tunelului, este relativ mic.
„Penalizarea pentru nefinalizarea acestei bucăţi pe tronsonul A1, în tunelul acela al urşilor, este mai mică decât beneficiul obţinerii acestei sume de bani pentru restul segmentului de drum.”
Ministrul a exprimat speranța că reprezentanții Comisiei Europene vor accepta propunerea României de a reduce costurile, afirmând:
„Sperăm ca cei de la CE să accepte faptul că România îşi asumă să plătească totuşi un cost mai mic.”
În continuare, a precizat că beneficiile utilizării fondurilor pentru restul proiectului depășesc valoarea penalizării, menționând:
„Penalitatea este mai mică decât beneficiul obţinut prin utilizarea acestor bani pentru restul proiectului.”
COMENTARII / 0