Moțiune de răsturnare a Guvernului: Zi decisivă pentru Bolojan și coaliție

La vot, PNL va abandona sala. Premierul a sosit la Parlament.

La Parlament a sosit Ilie Bolojan.

La solicitările presei, Bolojan a răspuns: „Vă rog să fiți politicoși, am spus că nu fac declarații pe holurile Parlamentului”.

Citește șiVideo Protestele elevilor se extind în Franța: mii de arestări, Ministerul Justiției spune că părinții ar trebui să plătească despăgubiri

Decizia PNL a fost să fie prezent la dezbaterea privind moțiunea de cenzură, însă fără a lua parte la procesul de votare efectivă. Parlamentarii PNL sunt așteptați să fie prezenți în ședința plenară, dar vor abandona sala în momentul în care votul va avea loc. Se prevede că doar un număr mic de deputați și senatori liberali vor rămâne în sală pentru a monitoriza procedura.

La marți, după ce moțiunea va fi supusă la vot, liderii PNL urmează să se întrunească într-o ședință a Biroului Politic Național.

La Parlament, lidera partidului SOS România, Diana Șoșoacă, a făcut publică intenția eurodeputatei de a vota în favoarea demiterii guvernului Bolojan de către parlamentarii SOS România.

La Parlament, a avut loc sosirea lui George Becali, care a declarat:

Am venit să votez moțiunea

. Această declarație a fost făcută în momentul în care a ajuns la Parlament.

Declarația lui Becali a fost extrem de directă atunci când a vorbit despre moțiune:

„Eu am venit să votez moțiunea și cu asta basta”

,
le-a transmis reporterilor.

Se preconizează că respectiva propunere va obține suficient sprijin pentru a fi aprobată.
Șansele de reușită ale acestei inițiative par a fi considerabile.

El crede că moțiunea va trece.

Ilie Bolojan a devenit subiectul discuțiilor privind potențialul său înlocuitor în funcția de premier, după ce au apărut întrebări despre viitorul său în funcție.
Întrebat despre posibilii înlocuitori ai lui Ilie Bolojan, George Becali a fost confruntat cu speculații.

Afirmațiile au fost făcute de către Becali în legătură cu Georgescu ca posibil premier.

„Eu am și eu un singur vot și am venit să-l exercit. Nu știu eu cine-i premier, cine va fi premier. Hai, mă, vedeți-vă de treabă cu tâmpenile astea, mă. Ce Georgescu premier? Băi, văi, voi sunteți și voi oamenii, în toată firea. Văd pe la televizor Georgescu premier. Ăla săracul e cu un picior în partea aialaltă și voi îl faceți premier”

UPDATE: Situația curentă a grupului PACE a suferit o modificare.

Într-o declarație recentă, Ninel Peia din grupul parlamentar PACE, alcătuit din senatori și deputați care au aderat anterior la SOS și POT, a informat că un număr de 9 senatori și 6 deputați vor participa la votul pe moțiunea de cenzură, exprimându-și opțiunea în mod transparent.

În Parlament, Bolojan se confruntă cu un moment crucial, odată cu depunerea unei moțiuni de către PSD și AUR, care ar putea destabiliza actualul Guvern. În semn de protest, PNL a decis să părăsească sala de vot. Premierul a sosit deja la Parlament.

La 5 mai, începând cu ora 11.00, Parlamentul va fi scena unui eveniment crucial odată cu dezbaterea și votarea moțiunii de cenzură. Moțiunea intitulată „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului” a fost deja citită în ședința plenară comună a Parlamentului în cursul săptămânii anterioare. Votul parlamentarilor se va desfășura în mod secret, prin intermediul unor bile.

Demiterea Guvernului este condiționată de obținerea a cel puțin 233 de voturi favorabile, reprezentând majoritatea absolută din totalul de 463 de parlamentari. Numărul celor prezenți în sală nu are relevanță, ci doar numărul total al mandatelor este luat în considerare. În cazul în care acest prag este îndeplinit, Guvernul este automat demis și continuă să exercite doar atribuții limitate până la constituirea unui nou guvern.

La 23 iunie 2025, Guvernul a fost învestit cu 301 de voturi favorabile și 9 împotrivă, fiind format din PSD, PNL, USR, UDMR și reprezentanți ai minorităților, ca o alianță pro-europeană. Ulterior, însă, climatul politic s-a înrăutățit considerabil din cauza problemelor economice și a neconcordanțelor în legătură cu reformele administrative și fiscale, ducând la o criză politică după ce coaliția care sprijinea Ilie Bolojan s-a destrămat.

La data de 23 aprilie, demisiile au fost înaintate de către miniștrii aparținând PSD, după care partidul a informat că premierul nu mai dispune de susținerea unei majorități în Parlament. Ca urmare, social-democrații și-au retras ulterior reprezentanții din pozițiile politice guvernamentale, printre care și pe cei de secretari de stat și prefecți.

În cadrul Parlamentului se desfășoară calcule intense în legătură cu procedura de moțiune, PSD și AUR fiind protagoniștii acestei acțiuni.

În acest moment, PSD și AUR se confruntă cu un obiectiv crucial: să convertească sprijinul semnat pentru moțiune în voturi concrete. Conform calculelor Mediafax, cei doi parteneri dețin în prezent un număr de 219 parlamentari și mai au nevoie de aproximativ 14 voturi pentru a atinge pragul necesar de 233 de voturi. Rezultatul depinde în mare măsură de deciziile parlamentarilor SOS România, POT și PACE, precum și de voturile neafiliaților și ale reprezentanților grupului minorităților naționale.

În tabăra guvernamentală se înregistrează un dezechilibru considerabil: împreună, PNL, USR și UDMR dețin 164 de parlamentari, număr ce poate fi suplimentat la 181 odată cu sprijinul reprezentanților minorităților. O dificultate majoră pentru Ilie Bolojan rezidă în faptul că reprezentanții minorităților, numărând 17 deputați, nu au stabilit o poziție unitară în privința votului, permițând astfel fiecărui parlamentar să-și exercite votul în mod individual.

Strategia aleasă de PNL și USR în legătură cu votul a fost una de abținere activă. PNL a hotărât să fie prezent la discuții, însă membrii săi vor abandona sala în momentul în care votul va avea loc, cu excepția unui număr limitat de reprezentanți care vor fi însărcinați cu monitorizarea procesului. Pe de altă parte, USR a informat că deputații săi vor fi prezenți în plen, dar se vor abține de la votarea moțiunii. În contrast, PSD a decis ca deputații săi să își exprime votul în mod deschis, prin utilizarea buletinelor de vot.

În urma anunțului unor parlamentari din cadrul Partidului UNIT, potrivit cărora, deși au semnat moțiunea, nu vor participa la vot, scenariile posibile au devenit mai complexe. Inițiatorii se confruntă acum cu o discrepanță semnificativă între numărul de semnături strânse și numărul real de voturi pe care se pot baza în timpul ședinței plenare, această diferență fiind una esențială.

În cazul în care această moțiune va fi aprobată, se va crea o situație critică pentru Bolojan. Guvernul ar putea fi răsturnat ca urmare a unei moțiuni de cenzură prezentate de PSD și AUR. În semn de protest, PNL va decide să părăsească sala de vot. La Parlament a sosit premierul, care va fi prezent în timpul dezbaterilor.

În cazul în care moțiunea de cenzură va fi aprobată, Guvernul Bolojan va fi răsturnat, însă va continua să funcționeze provizoriu. Potrivit Constituției, un guvern care a fost demis este abilitat să gestioneze doar chestiunile curente ale administrației publice, până în momentul în care noul cabinet va depune jurământul.

În urma procesului de votare, președintele României este obligat să inițieze discuții cu toate partidele politice și să numească un candidat pentru postul de prim-ministru. Acest candidat are un termen limită de 10 zile pentru a obține votul de încredere al Parlamentului pentru programul și lista propusă pentru Guvern.

În acest context, se vehiculează mai multe ipoteze: un cabinet cu sprijin parlamentar limitat, centrat pe PNL, USR și UDMR; o nouă înţelegere politică extinsă la PSD; un guvern condus de tehnocrați; ori continuarea impasului până la constituirea unei majorități parlamentare.

În situația în care moțiunea de cenzură va fi aprobată, potrivit lui Ilie Bolojan, PNL s-ar putea implica într-un guvern, însă fără a fi într-o alianță cu PSD; o altă posibilitate ar fi ca liberalii să se poziționeze în opoziție, cu scopul de a dezvolta „un pol de modernizare”.

În ciuda susținerilor politice, alegerile anticipate se dovedesc a fi extrem de dificil de inițiat. 60 de zile reprezintă termenul limită impus de Constituție pentru ca Parlamentul să acorde votul de încredere necesar formării Guvernului, după ce cel puțin două propuneri de învestitură au fost respinse.

În cazul în care moțiunea nu obține voturile necesare, Bolojan se confruntă cu o situație delicată. O posibilă înfrângere a moțiunii PSD–AUR ar putea duce la o schimbare de perspectivă în ceea ce privește guvernul. În urma acestui eveniment, PNL va decide să părăsească sala de vot. La Parlament a sosit premierul.

În cazul în care moțiunea nu obține 233 de voturi, Guvernul condus de Bolojan își va continua activitatea. Din punct de vedere politic, însă, Executivul ar conduce în continuare cu o bază de susținere precară, fiind nevoit să negocieze individual fiecare proiect important, în condițiile în care PSD nu îl sprijină. Anterior, Bolojan a inițiat deja discuții cu reprezentanții USR, UDMR și ai minorităților naționale, în scopul asigurării funcționării unui guvern minoritar, și a sugerat implementarea unui moratoriu parlamentar pentru aprobarea proiectelor esențiale pentru PNRR.

În ajunul votului crucial, Nicușor Dan a adresat un mesaj, asigurând că, indiferent de deznodământ, România rămâne angajată pe o traiectorie occidentală și că mecanismele statului vor continua să opereze.

Sursele Mediafax relatează că, la nivel înalt, se estimează că respectiva moțiune de cenzură are mari șanse de adoptare. În scenariul în care Guvernul cade, Nicușor Dan ar trebui să inițieze, în primă instanță, discuții neoficiale cu formațiunile politice, înainte de a decide cine va fi propus pentru funcția de premier. Potrivit acelorași surse, există posibilitatea ca procesul de desemnare a viitorului premier să fie temporar amânat, din cauza climatului politic incert și a lipsei unor garanții clare pentru crearea rapidă a unei majorități parlamentare. Această abordare ar prelungi perioada de negocieri dintre partidele politice și ar amâna luarea deciziei la Cotroceni, până când va începe să se contureze o nouă configurație guvernamentală, mai stabilă.

Se înregistrează o zi crucială pentru Bolojan, deoarece moțiunea inițiată de PSD și AUR are potențialul de a destabiliza Guvernul. În semn de protest, reprezentanții PNL vor părăsi sala de vot. Premierul a sosit deja la Parlament.

În perioada care a urmat după 1989, România a cunoscut un număr semnificativ de moțiuni de cenzură, însă doar în câteva cazuri acestea au dus la schimbarea guvernului. 50 de moțiuni de cenzură au fost depuse de la începutul tranziției, însă numai șase dintre acestea au avut succes, fiind adoptate.

În 13 octombrie 2009, o moțiune de cenzură intitulată „11 împotriva României” a dus la demiterea primului guvern, condus de Emil Boc, cu 254 de voturi pentru și 176 împotrivă. Ulterior, la 27 aprilie 2012, guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu a fost demis după un mandat de doar 78 de zile, cel mai scurt mandat al unui guvern după decembrie.

În 2017, Guvernul condus de Sorin Grindeanu a fost înlăturat printr-o moțiune de cenzură, inițial susținut de către PSD și ALDE, tocmai partidele care îl propuseseră.

Nu

a fost singurul caz de acest fel. Moțiunea de cenzură a fost aprobată cu 241 de voturi favorabile și 10 împotrivă. nu este nevoie, doar paragraful:

Guvernul Sorin Grindeanu a fost demis în 2017 ca urmare a unei moțiuni de cenzură lansate de PSD și ALDE, care inițial îl sprijineau. Moțiunea a fost aprobată cu 241 de voturi pentru și 10 contra.

2019 a fost anul în care Executivul condus de Viorica Dăncilă a fost înlăturat, obținând 238 de voturi împotriva sa. Ulterior, în 2020, Guvernul condus de Ludovic Orban I a fost și el răsturnat, după ce și-a asumat responsabilitatea pentru alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Anterior, în 5 octombrie 2021, premierul Florin Cîțu a fost înlăturat prin moțiune de cenzură, aceasta fiind aprobată cu 281 de voturi, record pentru un astfel de demers.

Soarta Ilie Bolojan atârnă de rezultatul moțiunii de azi, care ar putea marca cel de-al șaptelea caz de demitere a unui premier prin vot parlamentar după Revoluție. În cazul în care moțiunea e respinsă, Guvernul rămâne în funcție, însă va fi nevoit să intre într-o perioadă de guvernare minoritară, caracterizată prin negocieri continue și o majoritate care necesită reconstrucție la fiecare vot în parte.