Mugur Isărescu, despre trecerea României la euro: „Nu avem niciun criteriu îndeplinit în momentul actual”

ad.id = ‘AdSense’; ad.className = ‘AdSense’; ad.style.display = ‘block’;Citește șiDoi ucraineni au fost arestaţi pentru spionaj la Viena. Alţi doi, printre care un jurnalist de...

ad.id = ‘AdSense’;

ad.className = ‘AdSense’;

ad.style.display = ‘block’;

Citește șiDoi ucraineni au fost arestaţi pentru spionaj la Viena. Alţi doi, printre care un jurnalist de investigaţie, reţinuţi şi eliberaţi

ad.style.position = ‘absolute’;

Setarea proprietății top a stilului elementului ad se realizează la valoarea ‘-1px’.

În cod, proprietatea style.height a obiectului ad este setată la ‘1px’.

document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3904809″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/economie/mugur-isarescu-despre-trecerea-romaniei-la-euro-nu-avem-niciun-criteriu-indeplinit-in-momentul-actual-3904809″,”fullCatPath”:”/stiri/economie”}

România nu este pregătită în prezent pentru trecerea la euro și nu îndeplinește niciunul dintre criteriile necesare, a declarat joi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la prezentarea Raportului asupra inflației – august 2026. El spune că prioritatea trebuie să rămână corecția fiscală și reducerea deficitului bugetar sub 3%, iar un calendar realist pentru adoptarea monedei euro nu poate fi stabilit acum. În opinia sa, ar mai fi nevoie de „câțiva ani buni”, în orice caz după alegerile din 2028.

googletag.cmd.push( function() {

Când s-a întrebat despre nivelul de pregătire al României pentru adoptarea monedei euro, Mugur Isărescu a subliniat că BNR a susținut inițial acest demers și că, până în 2018, la banca centrală s-au desfășurat întâlniri ale Comitetului de Trecere la Euro.

„Banca Națională a sprijinit și în trecut, inclusiv printr-un adevărat secretariat pentru trecerea la euro. Până prin 2018, aici, în sala asta, au avut loc ședințele Comitetului de Trecere la Euro. Am mai spus de câteva ori. Noi am ajuns atunci, în discuțiile din 2011-2012, și la detalii: pe unde să intre mașinile cu numerar în țară și care să fie sucursalele care au suficiente depozite mari și unde să postăm, ca să spunem așa, să așezăm stocul de numerar”, a declarat acesta.

Guvernatorul BNR a declarat că procesul respectiv a fost suspendat în 2018, odată cu apariția unor alte priorități care au preluat atenția, atât în România, cât și în sfera europeană. El a menționat, de asemenea, încercarea din 2013-2014, când România respecta criteriile esențiale, însă mediul extern era nefavorabil, în contextul crizei Greciei și al dificultăților din zona euro.

„Președintele Băsescu a avut proiectul 2014, însă contextul, vă aduc aminte, și aduc aminte la toată lumea, că, dacă chiar se discută de îndeplinirea criteriilor, atunci s-au îndeplinit criteriile și noi am contribuit la asta. (…) Dar în 2013-2014 contextul extern nu a fost favorabil. Criza Greciei, criza zonei euro, atunci a fost perioada în care se vorbea chiar de dezmembrarea zonei, dispariția zonei euro, și a apărut președintele Draghi cu formularea lui că vom face tot ca să păstrăm moneda euro. Deci nu se discuta atunci să mai intre o nouă țară în zona euro”, a explicat el.

„Nu avem altă alternativă”

Isărescu a precizat că România nu poate alege să rămână pe termen lung în afara zonei euro, deoarece prin Tratatul de Aderare s-a angajat să adopte moneda unică odată ce va îndeplini condițiile esențiale.

„Mai este un lucru, ca să nu fie confuzii. Nu avem altă alternativă. Deci, în momentul în care am semnat Tratatul de Aderare, este trecut că vom trece la euro când condițiile vor fi cele necesare, când vom îndeplini condițiile. Nu avem statutul pe care l-a avut, de exemplu, Anglia sau Danemarca, să ne păstrăm moneda națională. Deci decizia este deja luată. O discuție este să vedem când să o facem, când să începem discuțiile. Suntem gata să scoatem de la naftalină, ca să spunem așa, toată structura organizatorică de secretariat. Însă trecerea la euro nu este un schimb facil de monedă. Hai să schimbăm o monedă. Nu. Este un proces politic complicat. Are componente și politice, și sociale. Se duce până în toată societatea. Și nu putem să o facem noi singuri. Noi avem un rol important, să zicem, dar Guvernul, Parlamentul, ei vor hotărî acest lucru. Noi putem să contribuim la formularea corectă a unui parcurs”, a explicat acesta.

Guvernatorul a declarat în mod clar că România nu satisface în prezent niciunul dintre criteriile esențiale pentru adoptarea monedei euro și că prioritatea trebuie să fie corectarea fiscală.

„Noi suntem pregătiți să o facem când societatea este pregătită. Acum, dumneavoastră mă întrebați pe mine dacă țara este pregătită. Nu avem niciun criteriu îndeplinit în momentul actual. În momentul actual, țara nu este pregătită și prioritatea este să facem această corecție fiscală, să rezistăm, să o păstrăm, pentru că experiența din 2014 ne arată că, dacă nu o păstrăm, nici nu putem să intrăm în mecanismul cursurilor de schimb. Acolo se spune clar: îndeplinești criteriile de performanță și, pe urmă, stai cel puțin doi ani în mecanismul cursurilor de schimb și nu se schimbă nimic. Nu trebuie să schimbi TVA-ul, nu trebuie să… Reziști și cursul de schimb este și el stabil. Deci nu este vorba să atingi așa: hai să ating acum țintele, după care mai vedem noi. Și, mai periculos decât asta, nu se poate discuta în termenii următori: hai repede să intrăm în zona euro, că ne disciplinează cei de acolo. Vă spun că nu merge. După criza Greciei, nu cred că Uniunea Europeană și cei care judecă acolo, dacă nu văd că ne putem autodisciplina să păstrăm indicatorii noi (…) nu cred că avem șanse să fim acceptați în mecanismul cursurilor de schimb”, a afirmat Isărescu.

„Câțiva ani buni ne trebuie”.

În orice caz, după alegerile din 2028.

BNR a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului. Isărescu a declarat: „Sperăm să intrăm în țintă în trimestrul IV din 2027”.

Întrebat în câți ani ar putea România, în realitate, să adopte moneda euro, guvernatorul BNR a declarat că acum nu poate preciza un termen exact.

„Acum nu pot să spun. Trebuie mai întâi să ajungem la sub 3% deficitul, pentru că de acolo o să tragă toate. Și deficitul extern, după mine. Unii spun că mai trebuie și la competitivitate. Mai judecăm. Dar din deficitul fiscal se trage și deficitul extern. Și inflația, o parte din inflație, că dacă ai un deficit de 9%, nu poți să spui că îți este ușor să combați inflația numai cu politica monetară. Și, în plus, ceea ce este foarte important, o instabilitate legislativă în domeniul fiscal remarcabilă, între ghilimele. De câte ori am dus TVA-ul în sus și în jos? Ia să ne aducem aminte. Deci, atunci, în 2014, când se spunea că intrăm în zona euro, în anul imediat următor s-a redus TVA-ul. Cam seamănă cu ce este în prezent. Prin primăvară auzeam la fel: cum ajungem la putere, reducem TVA-ul. Deci aici trebuie mult mai multă seriozitate”, a mai spus guvernatorul.

Potrivit lui, România încă trebuie să treacă câțiva ani înainte să atingă o poziție fiscală compatibilă cu introducerea euro.

„Să mă întrebați pe mine, probabil că câțiva ani buni ne trebuie ca să ajungem cu fiscalitatea unde trebuie. Deci, oricum, după alegerile din 2028. Am văzut și prognoze. Trebuie să mă bag în discuția cu cei care au zis 10 ani, alții au zis 5 ani. Nu mi se pare serioasă discuția asta acum. Dar să începem cu o decizie politică. Adică să stabilim un calendar politic, cu angajamente politice la nivelul Parlamentului României, ca să spun așa, cu o dezbatere serioasă. Noi suntem gata să participăm din nou la acest proces”, a concluzionat Mugur Isărescu, la prezentarea Raportului asupra inflației – august 2026. 

googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });

COMENTARII / 0