Muntenegru se apropie de UE, dar Serbia îl încetinește

Muntenegru se află în prezent în poziția de țară candidată cea mai aproape de aderarea la Uniunea Europeană, însă această proximitate față de un moment crucial generează numeroase dezbateri în Serbia.

Potrivit Euronews, diplomații și liderii politici se îngrijorează că Belgradul ar putea încerca să modeleze deciziile interne din Podgorica pentru a-și menține poziția regională și pentru a evita compararea cu propriul său proces de aderare.

Muntenegru avansează în discuțiile cu UE, în timp ce parcursul Serbiei pare să se confrunte cu un impas. Țara nu a deschis încă toate capitolele de negociere, iar ultima sa inițiativă a fost blocată în luna trecută de opt state membre ale UE.

Citește șiTeddy Riner, cvintuplu campion olimpic la judo, își anunță candidatura la președinția Franței

„Observăm unele acțiuni ale guvernului [sârb] și ale partidelor de opoziție care complică situația internă din Muntenegru”

a spus europarlamentarul Tonino Picula (Croația/S&D) înainte ca plenul Parlamentului European să voteze în iulie raportul anual de progres pentru țările candidate.

Trei oficiali, activi în Comisia Europeană și în guvernele naționale, au confirmat că sunt la curent cu tentativele de implicare în afacerile interne ale Muntenegrului.

Serbia, subiectul acuzățiilor de a încerca să influențeze Muntenegru.

Referitor la influența pe care Serbia o are, Jovana Marović, fost viceprim-ministru al Muntenegrului, susține că „Serbia face tot ce poate pentru a modela Muntenegru din interior, influențând identitatea noastră ca țară”.

“Aceste eforturi vor continua și după aderarea Muntenegrului la UE, dar atingerea anumitor obiective se va dovedi mult mai dificilă.”

a declară ea în cadrul unei interviuri pentru Euronews.

Ea a relatat măsurile prin care Belgradul încearcă să submineze procesul de aderare al Muntenegrului, inclusiv o încercare de a acorda limbii sârbe statutul de limbă oficială, alături de limba muntenegreană, prin includerea acesteia în Constituția țării.

O altă controversă a apărut după o încercare, oprită de Ministerul Culturii, de a schimba numele Bibliotecii Naționale din Podgorica.

Instituția este numită după Radosav Ljumović, un antifascist celebru, iar inițiativa viza schimbarea denumirii pentru a onora Marko Miljanov, un comandant militar și autor asociat cu tradiția istorică muntenegreano-sârbă.

Marović a afirmat că

„Serbia încearcă sistematic să creeze diviziuni etnice”

, evidențiind inițiativele la nivel local susținute de forțele politice pro-sârbe, menite să anuleze recunoașterea <

Muntenegru păstrează consensul pentru aderarea la UE.

Ea a spus că lista de acțiuni nu a blocat țara din a-și menține drumul spre aderarea la Uniunea Europeană. Grupul politic din Podgorica a continuat să susțină eforturile.

În luna iulie, 74 dintre 77 de deputați au exprimat votul favorabil inițierii procedurii de reformă constituțională, iar opoziția s-a manifestat exclusiv din partea unui partid pro-sârb de orientare dură.

Acordul politic a fost confirmat la sfârșitul lunii august, când amendamentele constituționale au fost adoptate cu majoritatea pe două treimi, adică 68 de voturi.

Legătura dintre Serbia și Muntenegru este caracterizată de tensiuni istorice.

Muntenegru a obținut statutul de stat independent în cadrul Congresului de la Berlin din 1878, însă, în timp, această autonomie a fost cedată Serbiei, iar în anul 2006 a regăsit din nou independența. Istoria relațiilor dintre cele două state este marcată de numeroase perioade de conflict.

În luna mai, la 20 de ani de la proclamarea independenței Muntenegrului, președintele sârb Aleksandar Vučić a criticat modul în care acest eveniment s-a desfășurat.

El a descris evenimentul drept „o sărbătoare fastuoasă a secesiunii de lângă Serbia mea” și a spus că participarea sa ar fi fost echivalentă cu „o palmă peste față” pentru sârbi.

Vučić a asistat, la o lună după eveniment, la reuniunea UE-Balcanii de Vest desfășurată în Tivat, Muntenegru, unde a declarat că agențiile de informații din Serbia l-au alertat asupra unui pericol major de securitate, cauzat de un posibil plan de asasinat orchestrat de clanurile criminale din Muntenegru.

Acuzațiile sunt refuzate de Belgradul.

Deși primește critici, Serbia refuză acuzațiile conform cărora ar încerca să blocheze aderarea vecinului său la Uniunea Europeană.

În cadrul unui interviu pentru Euronews, ambasadorul Serbiei la UE, Danijel Apostolović, a afirmat:

„Serbia nu are niciun interes să se amestece în procesul de aderare a Muntenegrului la UE”

„Ne concentrăm pe propriul nostru proces de reformă și pe creșterea economică. În același timp, regret lipsa unei decizii strategice din partea unor state membre ale UE în ceea ce privește Serbia. Comisia Europeană a recomandat de cinci ori deschiderea Clusterului 3, însă încă nu am reușit să îl deschidem”, a spus el.