Muraru (PNL): 10 Mai, zi liberă națională, printr-o nouă lege

Inițiativa legislativă privind declararea zilei de 10 Mai ca zi de sărbătoare națională a fost depusă de către deputații PNL Alexandru Muraru și Gigel Ştirbu.
Această propunere de lege are ca scop instituirea 10 Mai – Ziua Independenţei Naţionale a României – ca zi liberă, nelucrătoare.

Această inițiativă a fost înregistrată cu sprijinul organizației județene Iași a PNL, Alexandru Muraru fiind președintele acesteia.

Citește șiSpania. Proteste masive în Madrid și în alte orașe din țară pentru soluționarea crizei locuințelor: „Această situație nu poate continua așa”

Alexandru Muraru a propus un proiect de lege care să aducă modificări Legii nr. 189/2021 și articolului 139 din Codul Muncii.
Obiectivul acestui proiect este de a oferi cetățenilor români oportunitatea de a comemora unul dintre cele mai semnificative evenimente care au stat la baza înființării statului român contemporan, Ziua Independenței Naționale a României, pe 10 Mai.

Alexandru Muraru, membru al Partidului Național Liberal, a declarat că 10 Mai reprezintă o zi de o importanță deosebită pentru România, fiind considerat actul de naștere al statului român modern și suveran.

„10 Mai nu este doar o dată în calendar, ci actul de naştere al României suverane, moderne şi europene.”

El a subliniat că majoritatea națiunilor membre Uniunii Europene și ale lumii libere celebrează Ziua Independenței ca o sărbătoare națională, acordând astfel cetățenilor lor timpul necesar pentru a reflecta asupra istoriei naționale și a participa la evenimente publice alături de familie.

„Aproape toate naţiunile din Uniunea Europeană şi din lumea liberă îşi cinstesc Ziua Independenţei printr-o sărbătoare legală, în care cetăţenii nu lucrează, având astfel timpul necesar pentru a reflecta la istoria naţională, pentru a participa la manifestări publice şi pentru a fi alături de familie.”

În opinia sa, este de neacceptat ca România să considere Ziua Independenței o zi obișnuită de lucru.

„Este inacceptabil ca România să îşi trateze independenţa ca pe o zi oarecare de lucru”

, a afirmat Alexandru Muraru.

Alexandru Muraru consideră că acest act normativ reprezintă o obligație de prestigiu și o compensație etică pentru identitatea noastră națională.

„o datorie de onoare şi o reparaţie morală faţă de identitatea noastră naţională”

Alexandru Muraru a exprimat opinia că ziua de 10 mai are o importanță deosebită, care nu poate fi comparată cu cea a altor 17 zile libere din an.
El consideră că această zi istorică ar trebui să fie declarată zi liberă pentru toți românii, astfel încât aceștia să poată aprecia valoarea sa istorică, memorială și de stat, nu doar demnitarii care participă la evenimente publice.

Din cele 17 zile libere, cele mai multe dintre acestea nu pot atinge vreodată importanţa, dimensiunea şi amploarea zilei de 10 mai. Această zi trebuie să fie zi liberă, pentru ca toţi românii să se bucure de ea şi să simtă valoarea istorică, memorială, de stat a zilei, nu doar demnitarii care participă la acţiuni publice

Proiectul de lege a fost conceput cu scopul de a repara o omisiune istorică din perioada regimului comunist totalitar, care a interzis celebrarea acestei date importante și a înlocuit-o cu 23 august.
Promotorii inițiativei legislative au accentuat necesitatea de a corecta această lacună din trecut și de a restabili 10 Mai ca zi de sărbătoare națională.

Nu există nicio declarație directă care să poată fi reprodusă aici.

Urmările regimului comunist au fost foarte greu de suportat pentru români, deoarece 10 Mai a fost interzis ca sărbătoare națională și înlocuit cu 23 August, în cadrul unui efort de a eradica moștenirea Monarhiei Constituționale și a celor care au contribuit la crearea României moderne.
Deputatul liberal a afirmat că

”a reda românilor ziua de 10 Mai ca zi liberă înseamnă a şterge definitiv o urmă a cenzurii comuniste”

, subliniind importanța acestei sărbători. El a adăugat că regimul comunist ilegitim şi criminal a încercat să șteargă memoria istorică a României prin interzicerea acestei sărbători.

Următorul pas pentru proiectul de lege este circuitul parlamentar, proces în care Senatul României va fi prima Cameră care va fi sesizată.

Pe 10 mai 1877, o moțiune crucială, aprobată atât de Adunarea Deputaților, cât și de Senat, a primit promulgarea de la domnitorul Carol I, transformându-se în lege și consemnând astfel, în mod oficial, emergența statului român ca entitate independentă pe scena internațională.

Un moment crucial în luptele pentru eliberarea României de sub dominația otomană a fost proclamarea independenței de stat, care a reprezentat punctul culminant al eforturilor politice și diplomatice intense.
Independența României a fost rezultatul nu numai al acțiunilor politice, ci și al confruntărilor armate, Armata României demonstrând curaj și devotament între aprilie 1877 și februarie 1878, perioadă în care a adus o contribuție semnificativă la victoria împotriva Imperiului Otoman.
În urma pierderilor semnificative suferite de trupele ruse în regiunea Balcanilor, Imperiul Ţarist a cerut sprijinul României, recunoscând astfel importanța decisivă a Armatei României în schimbarea direcției războiului.
Această independență a fost oficial recunoscută prin Tratatul de la Berlin, semnat în iulie 1878, care a consacrat statutul de stat suveran al României și a deschis calea spre unificarea națională și modernizarea țării, după cum au informat reprezentanții Ministerului Apărării.

Într-o perioadă de încheiere a conflictului, la 8/9 mai 1945, Germania Nazistă a acceptat capitularea necondiționată, marcând astfel sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial în Europa. Acest eveniment a avut drept urmare un număr imens de victime: între 22 și 25 de milioane de militari din toate țările participante au fost pierduți. România a jucat un rol activ în operațiunile militare, atât în teatrele de luptă din Est, cât și din Vest, obiectivul fiind refacerea unității naționale grav afectate de pierderile teritoriale din vara anului 1940.

Armata României a continuat să joace un rol activ în efortul de război, alături de Naţiunile Unite, după ce teritoriul național a fost eliberat.
Troupesle române au desfășurat operațiuni pe teritoriul Ungariei, Cehoslovaciei și Austriei.

”Sacrificiul și jertfele umane și materiale ale Armatei României, pe tot parcursul războiului, în ambele campanii, au fost considerabile, ele ridicându-se la 92.620 morţi, 333.966 răniţi şi 367.976 de dispăruţi”

, a informat instituția menționată.

În urmă cu peste șapte decenii, la data de 9 mai 1950, o inițiativă de colaborare continentală a fost lansată de Robert Schuman, care ocupa atunci poziția de ministru al afacerilor externe al Franței.
Această propunere istorică viza crearea unei entități numite Comunitatea a cărbunelui și oțelului, care avea să reunească state ale căror economii urmau să fie gestionate în comun prin intermediul acestui acord, focusându-se pe resursele de cărbune și oțel.

Considerată un moment decisiv, Declarația Schuman este piatra de temelie a construcției actuale a Uniunii Europene.