Mureșan: Statele UE fără reforme riscă blocarea fondurilor europene

Astăzi, Parlamentul European a decis ca bugetul viitoarei perioade de șapte ani al Comunității Europene să înregistreze o creștere de 10% față de sugestia inițială a Comisiei Europene, ceea ce ar conduce la cheltuieli ale UE de peste două trilioane de euro în următorii ani.

Elaborat de Siegfried Mureșan (PPE) și Carla Tavares (S&D), raportul a luat naștere dintr-o colaborare strânsă între cei doi.

Siegfried Mureșan a declarat că bugetul propus corespunde noilor obiective ale UE, precum securitatea și apărarea, pe de o parte, și competitivitatea, pe de altă parte.

Citește șiAvertisment din partea agenției de rating Moody’s: Căderea guvernului Mureșan ridică semne de întrebare privind bugetul pe 2027, iar dobânzile cresc rapid

În primul rând, conține suficiente resurse pentru noile priorități ale Uniunii Europene, securitatea și apărarea pe de-o parte și competitivitatea de cealaltă parte. În al doilea rând, conține creșteri semnificative și respingerea tăierilor făcuse inițial de către Comisia Europeană pentru Politica Agricolă Comună și pentru Politica de Coeziune

sunt cuvintele exacte ale acestuia.

Țările care nu adoptă măsuri de reformă se expun la blocarea totală a fondurilor europene. Implementarea reformelor este esențială pentru a evita această consecință. Potrivit Siegfried Mureșan,

„fondurile europene pot fi blocate total”

pentru statele care nu implementează reforme.

Eurodeputatul Siegfried Mureșan subliniază că nu numai mărimea fondurilor europene este importantă, ci și condițiile în care acestea sunt acordate. Experiența Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență oferă învățăminte esențiale în acest sens. În viitor, legătura dintre investiții și reforme va fi o realitate în bugetul Uniunii Europene, însă mecanismul de funcționare trebuie să permită statelor membre care implementează reforme cu bună credință să aibă acces la resursele necesare. În același timp, devine evident că implementarea reformelor va reprezenta o condiție esențială pentru accesarea fondurilor europene. Orice stat membru care alege în mod deliberat guverne care se opun reformelor se angajează, practic, să piardă fonduri europene în următorii ani.

„Fără reforme nu se vor putea absorbi fonduri europene în perioada 2028-2034”

, a avertizat Mureșan.

Potrivit lui Mureșan, Ungaria este un exemplu elocvent, unde peste 20 de miliarde de euro sunt actualmente indisponibili, afectând atât mecanismul de redresare, cât și fondurile structurale și de coeziune.

În cazul în care nu vor respecta normele și principiile fundamentale ale UE sau nu vor pune în aplicare reformele convenite, statele membre se pot confrunta cu consecințe similare, a declarat Siegfried Mureșan, avertizând asupra riscului ca fondurile europene să fie complet blocate pentru cei care nu respectă angajamentele.

Statele membre ale Uniunii Europene care au guverne ce subminează valorile europene, regulile și legile europene și nu pun în aplicare reformele asumate se expun riscului de a suferi o blocare completă a fondurilor europene pe termen lung. În situația în care un guvern alege să încalce acordurile de coaliție ce includ reforme la numai o zi după semnarea lor, consecințele sunt clare.

„Noi nu ne dorim acest lucru pentru niciun stat membru al Uniunii Europene”

, a declarat Siegfried Mureșan, adăugând că acest risc este deja o realitate pentru țările cu guverne antieuropene, care aleg să atace legi și reguli europene. Mureșan a făcut această declarație după ce a amintit cazul Viktor Orban, care a condus țara sa către sărăcie și izolare economică în ultimii ani.

Țara noastră se bucură de o poziție favorabilă în ceea ce privește resursele financiare oferite de Uniunea Europeană. România figurează ca un stat care primește mai multe fonduri decât contribuie. Acest statut îi oferă oportunități semnificative de dezvoltare.

De asemenea, Mureșan a accentuat avantajele pecuniare pe care România le obține din calitatea de membru al Uniunii Europene.

De la momentul în care România a devenit membră a Uniunii Europene și până în prezent, România a vărsat în bugetul UE în jur de 35 de miliarde de euro, în timp ce a recepționat fonduri europene în valoare de aproximativ 110 miliarde de euro. Raportul dintre contribuția financiară și fondurile absorbite este de 1 la 3, adică pentru fiecare euro vărsat,

„am absorbit peste 3 euro înapoi”

, a declarat Siegfried Mureșan.