În adâncurile apelor arctice, în apropierea îndepărtatului arhipelag Svalbard, aliaţii NATO au surprins în această primăvară submarine ruseşti antrenându-se pentru a lansa o armă secretă concepută să dezactiveze cabluri submarine critice fără a lăsa urme. Operaţiunea clandestină rusă, descrisă agenţiei Reuters de doi oficiali occidentali, era desfăşurată de Direcţia GUGI de război subacvatic a Moscovei, care a utilizat submersibile de adâncime pentru a simula desfăşurarea acestei tehnologii sofisticate şi distructive.
O misiune comună, în care au participat Marea Britanie, Norvegia și Statele Unite, a urmărit și a confruntat flota rusească pe mare, au spus doi oficiali care au solicitat anonimat. Flotele rusești au fost împiedicate să-și finalizeze exercițiul și, în cele din urmă, au părăsit zona, potrivit News.ro.
Marea Britanie și Norvegia au anunțat în aprilie că au identificat o acțiune clandestină a Rusiei în apele arctice. Totuși, detaliile referitoare la noua armă, locația exactă a operațiunii și implicarea Statelor Unite nu au fost făcute publice.
Citește șiO declarație AUR privind dreptul României de a-şi proteja interesele în Politica Externă a UE, aprobată de Senat. Reacția Oanei Țoiu
În adâncimile marine se desfășoară o confruntare, iar în același timp un grup de oficiali din serviciile de informații occidentale exprimă temeri că Kremlin își intensifică operațiunile de sabotaj în Europa și se pregătește pentru un conflict cu NATO.
Unii analişti ai serviciilor de informaţii americane sunt din ce în ce mai îngrijoraţi că Rusia ar putea testa pactul de apărare reciprocă al NATO, cunoscut sub numele de Articolul 5, au declarat trei oficiali americani. Dacă va face acest lucru, distrugerea cablurilor submarine ar putea constitui o parte esenţială a acestui efort, au afirmat oficialii occidentali.
Motivul pentru care cablurile submarine sunt esențiale.
Aceste cabluri, neîngrădite în grosime de la un furtun de grădină, se situează pe fondul oceanic sau sunt adânc îngropate sub el, constituind elemente vitale pentru legătura globală a internetului și pentru operațiunile monetare. Rolul lor economic și strategic a făcut ca acestea să devină ținte în conflictele anterioare, inclusiv în Primul și al Doilea Război Mondial, când erau indispensabile pentru transmiterea ordinelor prin telegraf sau telefon.
Două cabluri submarine de fibră optică, fiecare de 1.400 km în lungime, leagă insula Svalbard de continentul norvegian și se află la adâncimi de până la 2.700 metri sub nivelul mării. Aceste conductoare transportă cantități masive de date satelitare, care sunt descărcate la stația terestră SvalSat, cea mai extinsă din lume și componentă a Rețelei Near Space a NASA.
Unii oficiali occidentali susțin că Moscova a crescut semnificativ țintirea statelor europene în ultimele luni, pe măsură ce linia frontului din Ucraina a devenit în mare parte statică.
Polonia, Lituania și România au raportat mai multe încălcări. În cea mai recentă incidentă, o încercare de bombardament cu drone asupra aeroportului Leipzig/Halle în luna August a determinat Germania să ia o serie de măsuri de reacție, printre care închiderea consulatului rus din Bonn și a centrului cultural din Berlin.
În August, directorul Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA), John Ratcliffe, a vizitat omologii săi din serviciile de informaţii de la Moscova, în principal pentru a avertiza Rusia cu privire la creșterea operațiunilor de sabotaj în Europa, au spus două persoane familiarizate cu subiectul.
Ratcliffe nu a reușit să stabilească dacă a menționat operațiunile subacvatice secrete ale Rusiei. Kremlinul a refuzat să clarifice ce s-a discutat și să ofere detalii suplimentare.
În paralel cu luptele de pe apă, reprezentanții britanici și norvegieni au transmis concluziile lor către Moscovei pentru a demonstra că domină noua tehnologie – sperând ca acest gest să facă Rusia să se îndoiască de utilizarea ei, au spus cei doi oficiali occidentali.
Rusia nu a deteriorat niciun cablu. Concentrarea exercițiului a fost pe simularea implementării tehnologiei în scenariu de conflict cu NATO, au declarat autoritățile. Ei au negat furnizarea informațiilor privind funcționarea tehnologiei.
În urma cererii de a oferi un comentariu, NATO a direcționat agenția Reuters către autoritățile norvegiene și britanice.
„Prin operaţiunea noastră comună, am transmis un mesaj clar Rusiei că nu poate acţiona în secret”,
a declarat ministrul apărării din Norvegia, Tore Sandvik, într-un comunicat.
„Am precizat fără echivoc autorităţilor ruse că orice încercare de a viza infrastructura noastră critică va fi detectată şi va avea consecinţe”, a spus el. „Nu este în interesul nimănui escaladarea tensiunilor în Extremul Nord”, a punctat oficialul.
Ministerul Apărării din Marea Britanie a menționat declarațiile emise pe 9 aprilie, în care se confirmau încercările de operațiuni clandestine în și în vecinătatea apelor teritoriale norvegiene și britanice, realizate de Direcţia Principală de Cercetări Subacvatice a Rusiei, denumită cu acronimul GUGI. Washington și Londra au aplicat sancțiuni împotriva acestei unități secrete.
Casa Albă a ignorat cererea de a furniza un comentariu. CIA a refuzat să ofere un răspuns.
Orice escaladare între Rusia şi NATO ar putea sublinia rapid importanţa strategică a întinderii îngheţate de apă situate între vârful sudic al arhipelagului Svalbard şi Norvegia continentală, cunoscută sub numele de „Bear Gap”, a declarat unul dintre oficialii occidentali.
În scopul de a se îndrepta spre Atlantic, submarinile nucleare rusești, amplasate în Peninsula Kola, ar trebui să parcurgă o distanță de 400 de mile de apă largă, înainte de a se apropia de insula vulcanică izolată Jan Mayen din Norvegia.
În această săptămână, Marea Britanie a anunțat că în luna august a pus în desfășurare forțe la insula Jan Mayen, alături de aliații norvegieni și americani, într-un exercițiu conceput pentru a evidenția capacitatea NATO de a opera în comun în regiunea Extremului Nord.
Norvegia își propune să instaleze, până în 2028, un nou cablu de fibră optică care să conecteze Svalbard și Jan Mayen la continent.
„Amenințarea rusă în creștere”
NATO s-a concentrat pe protecția rețelei subacvatice încă de la demolarea, în 2022, a trei din cele patru conducte submersibile Nord Stream ce furnizau Germania cu gaz rusesc. Autoritățile germane l-au acuzat pe un cetățean ucrainean, care la vremea incidentului făcea parte din forțele speciale. Ucraina respinge orice participare la acte de sabotaj.
De la anul 2023, o flotă mai numerosă de nave s-au deplasat cu viteză redusă deasupra sau în vecinătatea infrastructurii subacvatice sensibile, printre care conducte, cabluri electrice și cabluri de telecomunicații, în scopul cartografierii poziției lor, o operațiune denumită drifting.
În anul precedent, numărul de nave care au efectuat operațiuni de drifting în Marea Nordului a crescut cu 52%, ajungând la 13.079 de vehicule maritime, potrivit informațiilor oferite de compania de analiză a riscurilor maritime Windward. În același timp, activitatea în Marea Chinei de Sud a înregistrat o creștere de 88%, atingând 18.401 de nave.
În apele internaţionale, realizarea de sondaje asupra infrastructurii nu se consideră o activitate ilegală, însă experţii în securitate susțin că o cartografiere la scară largă ar putea fi o pregătire pentru acte de sabotaj.
Din cauza acestei activități și a presupuselor perturbări ale unor cabluri, s-au inițiat noi proiecte în ianuarie anul precedent, printre ele sistemul de supraveghere Baltic Sentry al NATO și proiectul Nordic Warden, coordonat de Regatul Unit, care adună forțele maritime pentru a intensifica patrularea infrastructurii critice.
Marea Baltică – una dintre zonele-cheie de monitorizare – a înregistrat în 2025 o scădere a activității de navigație în derivă cu 5%, atingând 526 de nave, în comparație cu anul precedent, conform datelor Windward. Se indică faptul că, între octombrie 2023 și sfârșitul anului trecut, cel puțin 11 cabluri submarine au fost avariate sau tăiate în această zonă.
„Opinia actuală este că Rusia şi China reprezintă probabil cele mai active şi mai grave ameninţări subacvatice”, a declarat Ami Daniel, directorul executiv al Windward.
În fiecare an, rețeaua mondială de cabluri subacvatice ce transportă energie electrică și comunicații se extinde, alimentată de creșterea cererii pentru date și electricitate, un factor influențat în parte de inteligen
„În ultimii 25 de ani, Europa a făcut două lucruri simultan. A extins dramatic gradul în care se bazează pe infrastructura de pe fundul mării şi şi-a redus dramatic capacitatea de a proteja acea infrastructură”, a declarat Bruce Jones, cercetător principal la Brookings Institution. „Acum se reconstruieşte cu întârziere, în faţa unei ameninţări ruseşti în plină expansiune”, adaugă el.
COMENTARII / 0