„În nici o circumstanță, Netanyahu nu ar trebui să mai rămână la conducerea guvernului nici măcar un minut în plus. Atât timp cât el rămâne în funcție (este premier interimar, n.m.), Israelul nu va mai alege liber și corect”. Ce l-a făcut pe Gadi Eisenkot, premierul desemnat, să ridice tonul cu mult peste cât obișnuia? Mai mult ca sigur, scandalul politic în plină derulare, declanșat de două importante instituții de presă.
Pe de o parte, probele aduse de postul de televiziune Canal 12 arată că șeful de cabinet al lui Bibi a orchestrat, cu sprijinul poliției, anumite „fraude” în alegerile din 27 octombrie, susținute de susținători ai partidelor arabe. Pe de altă parte, informațiile publicate de Haaretz evidențiază demersul directorului Shin Bet, David Zini, care a interceptat și monitorizat o serie de parlamentari arabi atât înainte, cât și în timpul scrutinului electoral.
Cu alte cuvinte, când Marele Bibi a susținut că alegerile au fost furate, această fraudă provenea din interiorul Guvernului, sub comanda sa personală. Democrația israeliană – încă singura din Orientul Mijlociu – poartă un chip schimonosit de acțiunile și declarațiile celui mai longeviv premier al Israelului.
Citește șiPeter Magyar cere demisia parlamentarilor Fidesz după găsirea a aproape 20 de milioane de dolari îngropați în păduri într-un dosar ce vizează un fost ministru al lui Viktor Orban
El a stabilit un ton de vindicativitate și, cu mare pricepere, a infuzat ura picurată în discursurile membrilor partidului său, Likud, și ale aliaților din extrema dreaptă, care nu-i exclud pe membrii Blocului Schimbării al lui Eisenkot, eticheta de
„susținători ai terorismului”
și
„hamasnici”
.
După ce au fost dezvăluite adevăratele fraude din timpul alegerilor, Netanyahu își pierde încă un avantaj semnificativ. O altă pierdere majoră constă în refuzul lui Trump de a susține un nou atac asupra Iranului. Surse bine informate afirmă că el discută zilnic cu Magicianul din Biroul Oval, prezentând cele mai abracadabrante motive pentru a întrerupe negocierile cu regimul de la Tehran. Aceasta nu înseamnă că Marele Bibi nu ar mai avea ași în mânecă.
Pot să presupun că mintea lui ascuțită coace o propunere de nerefuzat pentru Avigdor Lieberman – ales ieri în fruntea Comisiei pentru Afaceri Externe și Apărare din Legislativ – al cărui partid a obținut 7 mandate în Knesset. prețioase pentru ambele tabere.
Urmăresc în aceste zile, cu fascinație, baletul politic fără scrupule al lui Netanyahu. Mă uit la pașii săi de manège (săriturile și piruetele pe care, ca un mare solist, le execută pe întreaga scenă): pare că se îndreaptă într-o direcție de negociere, ca apoi să o schimbe spectaculos. Încă și mai copleșit și mai dezorientat trebuie că este novicele în politică Eisenkot.
Marele Bibi i-a propus premierului desemnat o nouă formulă de alianță la guvernare, cu promisiunea că va renunța la voturile partidulului de extremă-dreapta al sinistrului Ben-Gvir. A făcut-o profitând de pripeala lui Eisenkot de a anunța că l-ar accepta la masa consultărilor pe liderul extremist de dreapta, Smotrich, celălalt aliat al lui Bibi. Cred însă că această propunere este mai degrabă un paravan pentru negocierile cu Lieberman, pe care l-a invitat, ce-i drept prin intermediari, să revină în Likud, partid pe care l-a părăsit în urmă cu 27 de ani, împreună cu ansamblul formațiunii sale politice, Israel Beiteinu. I-a s-a promis lui Lieberman că Netanyahu nu va rămâne mai mult de un an si jumătate în fruntea Executivului. Când va expira mandatul președintelui Herzog, în iulie 2028, este incredințat că îi va lua locul – șapte ani liniștiți, la adăpost de Justiție. (De notat că folosise această variantă și în prima propunere, aceea de rotativă guvernamentală, pe care i-a adresat-o lui Eisenkot). Sspre deosebire de Eisenkot însă, Lieberman miroase capcanele politice.
Eisenkot ar putea beneficia de o zi crucială, deoarece Blocul Schimbării al premierului desemnat se confruntă cu alegerea președintelui Knesset-ului. În cazul în care reușește să obțină această poziție pentru partidul său, ar avea încă posibilitatea de a constitui Guvernul.
COMENTARII / 0