Premierul desemnat Luca Niculescu a prezentat joi seară în Parlamentul României programul oficial de guvernare, iar secțiunea dedicată infrastructurii și transporturilor propune obiective ambițioase pentru anii ce urmează. Inițiativa executivului urmărește să accelereze lucrările de autostrăzi și să modernizeze rețeaua feroviară, precum și să implementeze o reorganizare profundă a companiilor de stat subordonate.
Printre principalele priorități se înscrie depășirea pragului de 2.000 de kilometri de autostradă și drum expres până la 2028, precum și finalizarea principalelor coridoare europene de transport până în 2030, realizată prin fonduri europene nerambursabile și instrumente
Până la sfârșitul anului 2026, Guvernul Niculescu vizează punerea în funcțiune a 185 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres pe segmentul strategic al A7, A0 Nord, A3, A1 și pe drumul expres DEx6 Brăila–Galați.
Citește șiIlie Bolojan a dezvăluit ce planuri are pentru PNL și dacă va candida la alegerile prezidențiale din 2030
Se anunță și lucrări pe noile artere rutiere de mare viteză.
„Începem drumurile expres Arad–Oradea, Bacău–Piatra Neamț, Focșani–Brăila și Constanța–Tulcea și continuăm centurile orașelor aglomerate. ”, se arată în programul de guvernare.
Se acordă o atenție specială șantierelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Proiectele care încheie perioada de eligibilitate la 31 august 2026 nu vor fi sistate, ci vor fi redirecționate către finanțare prin Programul Transport 2021–2027, Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF), împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții și fonduri din bugetul național.
Secțiunile de drum considerate prioritare includ A7 Bacău–Pașcani și A1 Margina–Holdea, care trebuie finalizate până în 2027, iar liniile feroviare Cluj–Episcopia Bihor și Caransebeș–Arad vor fi încheiate până în 2028.
Sectorul feroviar se bucură de un program pe termen lung care vizează ridicarea limitărilor de viteză, iar obiectivul este să se mărească rețeaua reabilitată de la 137 kilometri la cel puțin 500 kilometri, astfel încât trenurile să poată merge la peste 100 km/h. În acest context, se vor termina lucrările de tip „Quick Wins” pe 305 kilometri.
În cadrul Contractului de activitate CFR SA 2026–2030, se va introduce sistemul european de gestionare a traficului feroviar (ERTMS) nivel 2, iar magistralele TEN‑T vor fi electrificate.
În sectorul feroviar, guvernul urmărește să finalizeze analiza de oportunitate și să aprobe o decizie politică referitoare la linia de mare viteză București–Cluj-Napoca–Budapesta.
În ceea ce privește deplasările din București și județul Ilfov, planul prevede constituirea unei autorități metropolitane ce va administra atât metroul, cât și transportul de suprafață, facilitând utilizarea unui bilet unic. Un alt inițiativă importantă este remodelarea Gării de Nord ca un centru intermodal contemporan și finalizarea lucrărilor la linia M6 de metrou care duce spre Aeroportul Otopeni.
Planul guvernamental stabilește acțiuni precise pentru reorganizarea companiei TAROM. Autoritățile vor susține în fața Comisiei Europene versiunea revizuită a planului de afaceri, demonstrând viabilitatea operatorului aerian până la 31 decembrie 2026 și protejând ajutorul de stat de 95,3 milioane euro. În anul 2027, se va lansa o procedură competitivă pentru a atrage un investitor strategic care să preia un pachet de acțiuni, menținând în același timp rutele interne esențiale prin obligații de serviciu public.
În plus, se propune constituirea unui Grup Aeronautic Național condus de o guvernanță comună inspirată de modelul ROMARM, prin consolidarea companiilor TAROM Tehnic, ROMAERO, IAR Ghimbav și Avioane Craiova, pentru a desfășura activități de mentenanță și producție.
La Aeroportul Henri Coandă se planifică construirea Terminalului 2 printr-un parteneriat public-privat sau concesiune, având legătură cu rețeaua feroviară și acces imediat din autostrada A0. Pentru a reduce congestia traficului aerian din Otopeni, autoritățile vor evalua posibilitatea de a prelua o parte din zborurile realizate la Aeroportul Băneasa.
În ceea ce privește infrastructura maritimă și fluvială, se prevede alocarea unor fonduri de peste 900 de milioane de euro pentru Portul Constanța, concesionarea terminalelor specializate către mari operatori și realizarea de lucrări permanente de dragaj pe Dunăre, menite să păstreze adâncimile de navigație.
Documentul prevede că termenul de până la șase luni pentru numirea conducerilor și consiliilor de administrație definitive la toate companiile sub autoritatea ministerului, printre ele CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex, TAROM și ROMATSA, se bazează pe OUG nr. 109/2011.
În ceea ce privește structura, planul prevede o delimitare legală riguroasă a atribuțiilor dintre CNAIR și CNIR, precum și consolidarea a cinci administrații portuare și de căi navigabile în doar două entități: Administrația Porturilor Maritime Constanța și Administrația Unică a Dunării. În plus, autoritatea executivă ia în considerare constituirea unui holding feroviar cu direcție centralizată pentru proiectele majore de investiții.
În scopul diminuării birocrației, se va lansa o platformă digitală unică ce facilitează obținerea avizelor de mediu, silvice sau de utilități, impunând termene obligatorii și acordând aprobare tacită în situația depășirii nejustificate. În plus, Registrul Auto Român și Direcția Permise vor opera pe un singur flux de înmatriculare.
COMENTARII / 0