Nicuşor Dan: B9 şi nordicii, uniţi împotriva Rusiei

Summitul Formatului B9 s-a încheiat miercuri cu o declarație din partea Preşedintelui Nicuşor Dan, care a subliniat că națiunile participante, în special cele din regiunea nordică, împărtăşesc preocupări şi temeri similare în ceea ce priveşte Rusia, considerată o ameninţare comună.

Deciziile pe care le-am adoptat au fost axate pe consolidarea capacităţilor noastre militare

, a precizat şeful statului, menţionând că obiectivul este transformarea suplimentării cheltuielilor militare în capabilităţi concrete care să consolideze pregătirea alianţei în faţa potenţialelor ameninţări.
El a adăugat că aceste decizii au fost luate pentru a respecta angajamentele asumate anterior.

Citește șiBătălia pentru miliardele UE: Nicușor Dan și Giorgia Meloni mobilizează 17 state împotriva reducerii fondurilor europene

Nicuşor Dan a afirmat că ţările participante la formatul B9 şi cele din regiunea nordică împărtăşesc preocupări şi se confruntă cu o ameninţare comună, reprezentată de Rusia.
În acest context, este firesc ca punctele de vedere ale acestora să fie alinate în cadrul reuniunilor, aşa cum a fost cazul întâlnirii de faţă.

„De aceea este logic ca poziţiile noastre să fie compatibilizate în întâlniri cum a fost cea de azi.”

S-a discutat despre posibilitatea ca această compatibilitate să devină, în timp, mai formală, extinzându-se dincolo de cadrul actual.
Părţile implicate au lansat o declaraţie, care subliniază în mod explicit că Rusia reprezintă o ameninţare pentru statele membre.
Această declaraţie menţionează, de asemenea, Ucraina şi sprijinul continuu oferit de ţările participante, asistenţă militară în prezent şi garanţii de securitate pentru viitor.
Declaraţia a fost făcută publică la încheierea Summitului B9, care a avut loc în prezenţa preşedintelui Poloniei şi a secretarului general al NATO.

Summitul B9, Nicuşor Dan a menționat, reprezintă în mod tradițional o etapă pregătitoare pentru summitul NATO, care are loc în acest an la Ankara.

Nicuşor Dan a subliniat că reuniunea B9 a avut ca temă principală securitatea transatlantică, considerând-o esenţială pentru stabilitatea Europei şi funcţionarea NATO.

Deciziile pe care le-am asumat au fost respectarea angajamentelor de suplimentare a cheltuielilor militare, transformarea acestor bani în capabilităţi care să facă o alianţă mai bine pregătită pentru ameninţări şi, bineînţeles, dezechilibrarea în interiorul alianţeii a contribuţiilor între ţările europene şi Statele Unite.

El a adăugat că obiectivul comun al ţărilor participante a fost reflectat în sintagma NATO 3.0, menţionată în declaraţia finală.
Şeful statului a accentuat importanţa relaţiei transatlantice pentru securitatea Europei.

Nicuşor Dan a adăugat, de asemenea, că a fost efectuată o evaluare a stadiului îndeplinirii angajamentelor asumate la Haga şi la summitul NATO de anul trecut, rezultând progrese înregistrate de toate părţile, care au demonstrat seriozitate şi respectarea cuvântului dat, ceea ce are un impact pozitiv asupra alianţelor.

2,5% din PIB este alocat pentru cheltuieli militare în România în acest an, după cum se știe.
O discuție importantă a avut loc în cadrul reuniunii de azi, referitoare la faptul că o parte semnificativă din această sumă este destinată achiziționării de echipamente noi.

„40% din aceşti 2,5% se duc pe echipamente noi”

, a declarat președintele, oferind detalii suplimentare despre buget.
Aceste informații au fost prezentate de către președintele României.

Nicuşor Dan a subliniat că, pe lângă problemele generale ale alianţei, a discutat despre Moldova, un stat situat pe Flancul estic care se confruntă cu un proces de război hibrid din partea Rusiei.
El a considerat că este crucial ca Moldova, Ucraina şi alianţa să acorde sprijin Moldovei pentru a rezista acestor acte de agresiune.

„Am vorbit, dincolo de chestiuni generale ale alianţei, din partea noastră, am vorbit de Moldova. Moldova este un stat pe Flancul estic ameninţat într-un proces de război hibrid cu Rusia şi este important pentru Moldova, pentru noi, pentru Ucraina, pentru alianţă, să ajutăm Moldova, pentru a ţine piept acestor agresiuni”

Anumite îngrijorări ale populaţiei româneşti se axează pe dronele care, din nefericire, ajung să traverseze frontiera naţională. Această problemă a fost discutată deja cu secretarul general şi, aşa cum se ştie deja, în cadrul NATO se desfăşoară proiectul Santinela Estului, care avansează în mod concret pentru apărarea populaţiei româneşti deja afectate sau potenţial expuse acestui fenomen.

La finalul reuniunii, preşedintele a exprimat recunoştinţă tuturor delegaţiilor participante de la Bucureşti.
El a calificat reuniunea drept una deschisă şi constructivă, care a avut drept rezultat poziţii extrem de similare în rândul participanţilor.
Preşedintele a afirmat că se aşteaptă ca summitul NATO de la Ankara să fie unul de succes.

„Dacă până atunci putem să facem orice, suntem la dispoziţia dumneavoastră”

, a adăugat el, adresându-se secretarului general.
Preşedintele a încheiat discuţia cu un ton pozitiv, arătând că următorii paşi vor fi făcuţi în strânsă colaborare.