Nicușor Dan contestă la CCR legea pentru urșii bruni din 2026

Curtea Constituțională va examina o sesizare depusă de Nicușor Dan cu privire la o lege care reglementează capturarea și intervenția asupra urșilor bruni.
Președintele consideră că respectiva lege ar putea fi neconformă cu Constituția și cu reglementările europene de protejare a speciilor sălbatice.

Nu se precizează motivul exact al sesizării

, însă se știe că legea prevede 859 de urși să fie capturați în cadrul măsurilor preventive în anul 2026 și 110 urși în cadrul intervențiilor.
Curtea Constituțională urmează să discute această sesizare în ședința din 24 iunie.

Citește șiUn pod din Kiev, atacat pentru a doua zi consecutiv, în timpul vizitei lui Friedrich Merz. Traficul în capitală, perturbat

Nicușor Dan a înaintat o sesizare către Curtea Constituțională a României, susținând că legea care reglementează cota de intervenție la urșii bruni pentru anul 2026 este neconformă cu Directiva Habitate a Uniunii Europene. Curtea urmează să examineze această sesizare și să decidă dacă legea respectă cadrul juridic european. Anunțul a fost făcut fără a oferi detalii suplimentare privind termenele de judecată.

Președintele României a înaintat o sesizare către Curtea Constituțională cu privire la o anumită reglementare referitoare la numărul ursului brun, sesizare ce va fi examinată în cadrul unei ședințe viitoare a CCR.

Argumentele președintelui se bazează pe faptul că vânătoarea anuală planificată ar putea fi considerată o măsură exagerată, în cazul în care nu există dovezi științifice care să confirme că populația de urs brun este prea numeroasă și că alte soluții nu sunt suficiente.

„Nivelul de prevenție concretizat în vânătoare anuală planificată ar putea fi considerat o măsură disproporționată, dacă nu se demonstrează științific că populația de urs brun este excesiv de numeroasă și că alte soluții (…) nu sunt suficiente”

, a susținut șeful statului în obiecția de neconstituționalitate.

Directiva europeană prevede că exemplarele pot fi eliminate doar în circumstanțe cu totul excepționale, atunci când s-a dovedit că nu sunt disponibile soluții corespunzătoare.

Nicușor Dan a înaintat o sesizare la Curtea Constituțională a României cu privire la legea care reglementează intervenția asupra urșilor bruni în anul 2026.
În motivarea sesizării, președintele a afirmat că legea criticată schimbă abordarea articolului 16 alineatul (1) din Directiva Habitate, astfel încât soluția letală devine instrumentul principal de gestionare a speciei, și nu ultima soluție, așa cum prevede directiva.

„Legea criticată inversează logica art. 16 alin. (1) din Directiva Habitate în sensul în care măsura letală este tratată ca instrument principal de management al speciei, iar nu ca ultimă soluție”

, a declarat președintele în sesizarea înaintată CCR.
Curtea Constituțională urmează să discute sesizarea președintelui Nicușor Dan în legătură cu legea privind cota de intervenție la urșii bruni pentru anul 2026.

Au fost exprimate critici cu privire la o posibilă lipsă a unei fundamentări științifice solide.

Nicușor Dan a înaintat o sesizare către Curtea Constituțională a României, considerând că reglementările privind procentul de intervenție asupra populației de urși bruni pentru anul 2026 sunt lipsite de garanții suficiente pentru protecția acestei specii.
Preocuparea acestuia se axează pe asigurarea unui echilibru între necesitatea gestionării populației de urși și conservarea acesteia într-o stare favorabilă.

În opinia Curții Constituționale, simpla menționare a unei cifre globale referitoare la numărul de exemplare la nivel național nu este suficientă pentru a considera că populația speciei se află într-o stare de conservare corespunzătoare, conform documentului înaintat.

„Condiția menținerii populației speciei într-un stadiu corespunzător de conservare nu poate fi considerată îndeplinită prin simpla invocare a unei estimări globale a numărului de exemplare existente la nivel național”

Opoziția față de lege se bazează pe un argument esențial, și anume acela că derogările ar trebui să fie „individualizate și punctuale”, specificate în așa fel încât să nu fie colective și prestabilite.

În sesizare se precizează că derogările trebuie să fie „individualizate și punctuale, nu colective și prestabilite”

,
în timp ce legea contestată are efectul de a transforma o măsură excepțională într-un mecanism permanent.

Se ridică preocupări legate de potențiala suprapunere a rolurilor instituționale în cadrul mecanismelor de guvernare.

Președintele susține, de asemenea, că atribuțiile Parlamentului au fost depășite atunci când a stabilit direct, prin lege, cotele de extracție.
În opinia sa, această decizie a fost luată în afara competențelor Parlamentului.

Nicușor Dan a înaintat o sesizare la Curtea Constituțională a României, exprimându-și îngrijorarea cu privire la un act normativ recent adoptat de Parlament.
Condițiile și mecanismele de funcționare prevăzute de această lege sunt de natură să influențeze în mod direct domeniul de competență al puterii executive.

„Prin legea criticată, Parlamentul ajunge să exercite o funcție administrativă (…) care prin natura ei aparține executivului și este supusă unui regim procedural și de control judiciar distinct”

, a declarat Nicușor Dan.

În urma unei sesizări, se consideră că Ministerul Mediului ar trebui să aibă competența de a acorda derogări, iar acest lucru să se realizeze prin acte administrative care pot fi atacate în fața instanței de judecată.

În plus, se menționează în respectivul document că existența unei legi care reglementează un anumit domeniu conduce la inexistența controlului de legalitate din partea instanțelor judecătorești obișnuite.

Au fost exprimate critici cu privire la lipsa sancțiunilor și neclaritatea prevederilor legislative.

Șeful statului aduce în atenție și o altă problemă, și anume aceea că anumite restricții prevăzute în lege nu sunt susținute de penalități specifice.

În motivarea sesizării, se afirmă că o reglementare care interzice un anumit comportament însă nu impune nicio penalitate pentru nerespectarea acestei interdicții își pierde caracterul juridic obligatoriu, transformându-se într-o recomandare de ordin moral.

Președintele este de părere că există o deficiență majoră și anume inexistența unui mecanism de supraveghere eficient care să prevină depășirea limitelor stabilite pentru capturarea urșilor bruni.
Curtea Constituțională urmează să examineze sesizarea depusă de Nicușor Dan cu privire la legea care reglementează cota de intervenție pentru urșii bruni în anul 2026.

Nicușor Dan a înaintat o solicitare către Curtea Constituțională pentru a examina și a declara incompatibilitatea întregii legi cu prevederile constituționale.

Curtea urmează să evalueze sesizarea depusă de Nicușor Dan și să decidă cu privire la constituționalitatea legii.

Editor : Ana Petrescu

22 aprilie a marcat adoptarea decizională de către Camera Deputaților a unei propuneri legislative ce vizează stabilirea unei cote pentru intervenții preventive în cazul populației de urs brun din România pentru 2026.

Pentru prevenirea atacurilor asupra oamenilor și a daunelor materiale provocate de urși, se aprobă pentru 2026 un număr de 859 de urși bruni, ca nivel de prevenire la nivel național.
În plus, un număr de 110 de urși bruni reprezintă nivelul de intervenție la nivel național.

Exemplarele din specia urs brun care reprezintă nivel de intervenție la nivel național pot fi recoltate până la data de 31 decembrie 2026, de către personalul tehnic de specialitate angajat al gestionarului prin metodele «la pândă» și «la dibuit».

• Recoltarea femelelor însoțite de pui cu vârsta sub 2 ani este interzisă.

Ursului brun nu pot fi recoltate în zonele în care vânătoarea este interzisă, potrivit prevederilor legislative actuale.