Șeful statului, Nicușor Dan, a înaintat Curții Constituționale o contestație privind constituționalitatea unei legi referitoare la protecția intereselor naționale în domeniul economic, după cum se menționează într-un comunicat emis de Administrația Prezidențială și preluat de Agerpres.
Pe 8 iunie, Parlamentul a adoptat o lege care interzice vânzarea acțiunilor deținute de stat la diverse entități economice până la o anumită dată. Această lege prevede o perioadă de interdicție care se încheie pe 31 decembrie 2027. În acest interval, nu vor putea fi înstrăinate acțiunile deținute de stat la companiile și societățile naționale, instituții de credit și alte societăți la care statul are calitatea de acționar.
31 decembrie 2027 este termenul până la care legea prevede suspendarea oricăror operaţiuni de înstrăinare a acţiunilor deţinute de stat la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la alte societăţi unde statul are calitatea de acţionar.
Citește șiKelemen Hunor: Discuții cu Luca Niculescu, credem că va forma majoritatea
O inițiativă legislativă promovată de PSD vizează interzicerea temporară a vânzării acțiunilor deținute de stat la companiile naționale. Această propunere a fost deja înaintată și urmează să fie examinată de CCR, Curtea Constituțională a României, după ce Nicușor Dan a decis să atace legea în cauză. Decizia lui Nicușor Dan de a înainta această chestiune în fața CCR a fost anunțată recent.
Nu sunt informații disponibile
Nu a fost oferită nicio declarație oficială din partea CCR privind momentul în care va fi soluționată această problemă.
La data de 20 aprilie, Partidul Social Democrat a înaintat un proiect de lege ca o reacție la declarațiile Oanei Gheorghiu, vicepremier, referitoare la planurile Guvernului de a tranzacționa participații minoritare la bursă pentru mai multe companii de stat.
La data de 16 aprilie, Oana Gheorghiu a făcut publică o enumerare a societăților cu capital de stat care ar putea fi incluse în listarea la bursă. Lista respectivă include firme care urmează să fie oferite pentru vânzare publică inițială, adică acele entități care nu sunt încă listate pe piața de capital. În plus, documentul menționează și societățile deja listate, de la care pot fi oferite pachete minoritare suplimentare de acțiuni. În urma acestor operațiuni, statul va continua să dețină o poziție majoritară în cadrul acestor companii.
La jumătatea lunii aprilie, într-o declarație publică, premierul Bolojan a menționat că se lucrează la o listă de firme care ar putea fi incluse în tranzacții bursiere prin cedarea unor pachete acționariale minoritare, ținând cont de specificul fiecărei companii.
Statul va continua să dețină o poziție dominantă în cadrul acestor entități economice, asigurând în același timp menținerea controlului complet asupra deciziilor strategice cheie, afirmă premierul.
Acesta subliniază că anumite companii, printre care Hidroelectrica, Romgaz și CEC Bank, sunt vizate direct de această măsură.
În ceea ce privește alte entități, precum Transgaz, Portul Constanţa și Poşta Română, procesul de vânzare a acțiunilor este condiționat de îndeplinirea unor cerințe preliminare specifice.
În urma unui caz similar din 2020, înalta Curte de Casație și Justiție este chemată acum să se pronunțe asupra unei noi legi, inițiată de către PSD, care vizează interzicerea temporară a vânzării acțiunilor deținute de stat la companiile naționale; Nicușor Dan a atacat această lege la Curtea Constituțională a României.
Este remarcat faptul că Legea nr. 173/2020 și legea actualmente criticată prezintă simililități la articolele 1-3, referitoare la protecția intereselor naționale. Curtea Constituțională a efectuat un control a priori care s-a încheiat prin Decizia CCR 589/2020. În urma acestui control, Curtea a stabilit că dispozițiile respective sunt constituționale, raportat la obiecțiile formulate, și a considerat că obiecţia de neconstituţionalitate nu are temei.
În motivarea adresată Curții Constituționale a României (CCR), se precizează că Legea nr. 173/2020 a impus o restricție absolută, nediferențiată, fără excepții, privind înstrăinarea acțiunilor pe piețe reglementate. Acest act normativ nu prevedea nici sancțiunea nulității absolute, nici modificări ale OUG 109/2011 referitoare la guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Sesizarea de neconstituționalitate vizează tocmai aspectele nou introduse, după cum reiese din document.
Modificările legislative survenite după 2020 au transformat substantial cadrul de reglementare. Prin Legea nr. 187/2023 și Legea nr. 158/2025, au fost introduse reforme ale OUG 109/2011 referitoare la guvernanța corporativă a companiilor publice, fiind creată și Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice.
Președintele Nicușor Dan a înaintat o sesizare la Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la o lege propusă de PSD care prevede o interdicție temporară privind comercializarea acțiunilor deținute de stat la companiile naționale. Decizia vizează o perioadă determinată și are ca scop să fie evaluată conformitatea acestei legi cu prevederile Constituției. Potrivit surselor, această inițiativă a fost luată în considerare pentru a fi supusă controlului de constituționalitate.
Nu sunt informații disponibile
În urma sesizării înaintate, legea supusă controlului de constituționalitate este considerată a încălca articolul 1 alineatul (5) din Constituție, în special în ceea ce privește caracteristicile unei legi de calitate, și anume: claritatea, exactitatea, predictibilitatea și corelarea sistemică a legislației.
Curtea Constituţională a stabilit în jurisprudenţa sa că orice reglementare normativă trebuie să satisfacă anumite standarde calitative, printre care se numără previzibilitatea.
Acest principiu impune ca actul normativ să fie suficient de clar şi precis pentru a putea fi aplicat în mod efectiv.
În acest sens, formularea actului normativ trebuie să fie suficient de precisă pentru a permite persoanelor interesate să anticipeze, într-o măsură rezonabilă, consecinţele care pot decurge dintr-un anumit act, aşa cum afirmă Nicușor Dan.
„În jurisprudenţa sa constantă, Curtea Constituţională a reţinut că orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar şi precis pentru a putea fi aplicat, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permiţând persoanelor interesate să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act”
Legea prezintă o coliziune directă cu un alt act normativ, și anume Legea nr. 48/2025, care se referă la aprobarea unei politici publice privind proprietatea privată a statului.
Sesizarea Legea nr. 24/2000 subliniază că actul normativ în cauză prezintă deficiențe în ceea ce privește corelarea cu Legea nr. 48/2025.
„Legea criticată nu abrogă, nu derogă expres şi nici nu stabileşte vreo regulă de soluţionare a acestui conflict normativ cu Legea nr. 48/2025, contrar art. 13 lit. a) din Legea nr. 24/2000, potrivit căruia actul normativ trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de acelaşi nivel, cu care se află în conexiune”
Această omisiune este semnalată ca o problemă majoră în sesizare.
Este semnalată o încălcare a articolului 44 alineatele (1) și (2) din Constituție, coroborată cu articolul 20 din Constituție și articolul 1 din Protocolul adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în condițiile în care nu există niciun mecanism de compensare pentru părțile terțe implicate în contracte.
Art. 2 alin. (1) din actul normativ contestat prevede o suspendare temporară a tuturor operațiunilor de transfer al acțiunilor deținute de stat, care sunt în desfășurare, până la data de 31 decembrie 2027. În plus, potrivit art. 3 alin. (3), orice acte juridice de înstrăinare care încalcă regimul instituit sunt sancționate cu nulitatea absolută.
Aceste dispoziţii afectează direct poziţia juridică a investitorilor privaţi angajaţi în procedurile suspendate: ofertanţi declaraţi câştigători prin acte administrative, participanţi care au constituit garanţii sau au achitat avansuri, investitori care au parcurs procedurile de ofertă publică de vânzare autorizate de către Autoritatea de Supraveghere Financiară
, consideră preşedintele.
Se face referire la limitarea circulației libere a capitalurilor, coroborată cu articolul 63 din Tratatul de funcționare a Uniunii Europene, ca fundamentare a demersului.
COMENTARII / 0